De ce mi-e dat ca să trăiesc
Doar ca să fiu sărac, lipsit
Pe străzi pustii să rătăcesc
Trist, părăsit şi ocolit?
De ce mi-e dat să rabd atât?
De ce mi-e dat să fiu pârât?
De ce doar eu să am un jug?
De ce doar eu să ard pe rug?
De ce să fiu batjocorit
Când alţii sunt de toţi iubiţi?
De ce să fiu eu cel trudit
Când alţii-s mult preafericiţi?
De ce chiar eu să fiu scuipat
De cei din juru-mi alungat?
De ce chiar eu să fiu urât
Când alţii sunt iubiţi atât?
De ce să mor ucis de lei
Când alţii se-nchină la zei
Făcuţi din aur sau rubin;
De ce nu au şi ei un chin?
De ce? – Pentru că este scris:
„Ferice de cei prigoniţi.”
„Ferice”, chiar Isus a zis,
„Căci ei vor fi preafericiţi!”
Amin.
11 februarie 2004
blog personal: http://pauladita.wordpress.com