Durerea ta parc-o şi simt!
(Ce pot să fac nici eu nu ştiu)
În mintea mea şi-n al meu gând
Alerg la Tatăl şi plângând,
Îi spun că m-a impresionat
Durerea ta şi crezul tău.
Iubită soră ce împarţi
,,Comorile Duhului Sfânt"
La faţa nimănui nu cauţi
La uşa Domnului tu baţi
Te-ncrezi în El ca mii de fraţi
Şi ceri tărie-n al tău trup.
Nu plânge, nu te necăji
Să te-ntăresc, tare-aş vrea eu;
Dar niciodată nu voi şti
Şi nu ştiu de voi reuşi,
Să te alin ca tu să fii
Încrezătoare-n Dumnezeu.
Cunoşti şi ştiu că Îl iubeşti!
Ştiu că te-ncrezi şi în Cuvânt!
În părtăşie cu El eşti
Şi-n fiecare zi citeşti;
Din toată inima doreşti,
Plină să fii de Duhul Sfânt.
Încrede-te şi crede iar!
Isus Domnu-I lângă tine!
Încă te poartă-n al Său car!
Şi-ncă mai toarnă-n tine har!
Viaţa îţi dă iarăşi în dar!
Pe braţul Său încă te ţine!
A.N
11.12.2012 Firenze
am fost foarte impresionată de poezia sorei Doina Ketterer ,,Durerea o împart cu Tine''. Fie ca Domnul în dragostea Lui cea mare s-o binecuvânteze cu tot ce are nevoie şi El să-i fie lumină, sprijin, far, şi zid de apărare.