Dragostea e răbdătoare
Şi-i plină de bunătate;
Dragostea e iertătoare
Îţi dă milă şi-ndurare
Şi din toate-ţi face parte.

Dragostea nu pizmuieşte
Şi nu se laudă deloc;
Pe aproape nu-l urăşte,
Cu nimic nu se mândreşte
Şi vrea să te umple tot.

Portul nu-i necuviincios
Nu caută folosul său;
Îţi aminteşte de Hristos
De Jertfă şi de-al ei folos;
Nu se gândeşte la rău!

Deloc Ea nu se bucură,
De nicio nelegiuire;
Haina, îi e de purpură
Cu glasul blând îţi susură
Şi te îndeamnă la iubire.

Dragostea-i deosebită
Şi te umple de căldură;
Ai o linişte plăcută,
O inimă care-ţi cântă
Şi cuvinte dragi în gură.

Dragostea, Ea poate totul!
Şi totul Ea acoperă!
Ea nădăjduieşte-n totul,
Ştie şi cunoaşte totul,
Crede şi totul suferă.

Dar, indiferent ce-ar fi,
Când acel ,,totul'' s-ar sfârşi
Şi lumea-ntreagă-ar amuţi;
Indiferent de ce-ar veni,
Dragostea, nu va pieri!

A.N
29.12.2012 Firenze