Deşi nu-ţi înţeleg
Misterele divine
Şi-atâtea lucruri care
Vorbesc mereu de Tine,
Ştiu că o zi, doar una
Curând o să se-arate
Când pentru totdeauna
Le voi pricepe toate.
Sunt multe întrebări
Fără răspuns şi grele,
Se-aprind în mintea mea
Ca miile de stele.
Dar ştiu că vine-o zi
Cum nu va fi nici una
Când din ce nu aflasem
Nu va mai fi vreuna.
Acum văd de departe
Lumina, ca prin ceaţă;
Puţin mai e şi vălul
Va dispărea din faţă.
Vedea-voi desluşit
Ce n-am putut pătrunde
Căci Domnul taina Lui
Nu mi-o va mai ascunde.
Amin.
23.05.2008
http://pauladita.wordpress.com/