TOAMNA
Privesc in jur si ochiul,mi-e plin de incantare,
Afara-i galben,rosu,maro cu nuci,migdale.
Si merele-s frumoase ,Struguri cu gust tamaie,
Iar crizanteme albe, vazduhul il mangaie!
In curte vii parfumuri,de cap te ametesc,
Cocosul canta tare,gaini cotcodacesc,
Bunica ii imbie cu fragi pe nepotei,
Si pui-s plini de pene, nu mai sant mititei.
Camara noastra este, gatita de drum lung,
Cu pere,mirodenii,graunte de porumb,
Uleiu-n vas se pune, si mustul in butoaie,
Si varza jos in putini, si casul bun , de oaie!
Si miere si dulceturi,clatite se pot face,
Dovleci mari si seminte,pe plita se pot coace,
E paine ,mamaliga,e lapte ,e smantana,
E sabat si placinte,sfarsit de saptamana...
Desi covor de frunze,pe jos cade, se-asterne,
Albinele din zumzet si ele se opresc,
Nu-i loc pentru tristete,murmur ,nemultumire,
Caci roadele se-aduna si conturile cresc.
Eu laud azi pe Domnul, ca azi la seceris,
Pot sta inca-n picioare,privi,lucra:ce vis!
E loc pentru mai bine,dar totusi mai intai,
Sa-l preamarim pe Domnul ,in veacul veacului
Am scris aceasta poezie in noiembrie 2012 cu ocazia unui program de seceris,ziua recunostintei ,in Biserica AZS Romana din Bologna ,Italia.