Ca să simt azi în mine odihnă

Ca să simt azi în mine odihnă,
Pentru mine cineva a ostenit.
Ca să simt în suflet lumină,
Cu viaţa, Cineva a plătit.

E bine: în tihnă, în pace,
Căldură, când iarna e grea,
Nimic nu-mi lipseşte şi-mi place.
Simt că pot să-I dau grija mea.

Tu, poţi să le duci, o, Stăpâne!
Şi grijurile, chiar şi pe mine.
Pe umerii Tăi ce-ai cărat,
Povara şi-ntregul păcat.

Se merită să osteneşti,
În lucru, să vrei să slujeşti
Pe-acest Minunat – Dumnezeu;
Să simţi că trăieşti cum simt eu.