Ca un fum...

Ca un fum trec anii tinereţii,
Ca un zbor de pasăre, ca-n vis
Şi, plătind tributul indolenţei,
Te trezeşti într-un final... învins.

Frumuseţea este trecătoare,
Ce-i plăcut, dezgust e la final
Şi din tot ce ţi-ai dorit sub soare
Nu rămâi decât cu gust amar.

Idealul de-nceput dispare,
Dragostea dintâi devine sloi,
Ne apropiem de disperare
Tot cu paşi grăbiţi şi cap greoi.

Pentru ce atâta sărăcie
Găzduim în inimă, în gând?
Este tot mai mare grozăvie!
Sufletul e-un... prematur mormânt.

Iar când vine vorba de scăpare
Din acest vârtej nenorocit
Ne-ndoim degrabă.. Ah, cât doare
Să te ştii pe cale rătăcit...!

Dar durerea este mult mai cruntă
N-inima cerească-a lui Isus.
Grija Lui de mine Îl frământă,
Pentru tine suferă nespus...