Numai Tu îmi dai avânt pe cale
Şi curaj când alţii se opresc;
Numai promisiunile Tale
Mă ajută să nu obosesc.
Doar în sus îmi ţin acum privirea
Căci la nimeni n-aş putea afla
În fiinţa-mi slabă izbăvirea
Cum mi-o dă deplin iubirea Ta.
Aşa trec peste adânci ispite,
Aşa uit când unii răni îmi fac,
Ochii-n ochii Tăi mereu, Iubite,
Vreau să-i ţin şi răbdător să tac.
Orice gol cu Tine-i plinătate,
Orice greu dispare-n faţa Ta,
Temerile îmi sunt alungate
Şi-aşteptarea-i biruinţa mea.
Tot ’nainte paşii Tăi mă-ndrumă,
Mâna mea în mâna Ta o ţin;
Eu să-Ţi fiu oricând o slugă bună,
Tu, Stăpânul meu pe veci, amin!
Amin.
29 ianuarie 2009
http://pauladita.wordpress.com/