Lasă trecutu-n urma ta!
Autor: Nănău Adinuţa  |  Album: Zile minunate  |  Tematica: Incurajare
Resursa adaugata de 1954adina.9mai in 04/01/2013
Lasă trecutu-n urma ta
Şi nu-ţi mai aduce-aminte
De ce a fost atunci, cândva,
Când, tare bine îţi mergea,
Făcând, tot ce-ţi trecea prin minte!

Nu mai trăi din amintiri
Şi nu mai privi în urmă;
Sunt multe fapte şi-amăgiri,
Înşiruiri, nelegiuiri,
Regrete care te sugrumă.

De ce să-ţi aduci aminte
Să ai aceleaşi remuşcări?
Iaraşi să îţi vină-n minte
Acuzaţii şi cuvinte
Şi o mulţime de întrebări.

Mai bine trecutul lasă
Localizeazăte-n prezent;
Viaţa poate fi frumoasă
De-i inima credincioasă
În Dumnezeul, omniprezent.

Lasă trecutu-n urma ta!
Lasă, totul, totul, totul;
Începe totul a schimba,
Ca vulturul a te-nălţa
Ca viaţa ta să fie-n Domnul!

A.N
3.01.2013 Firenze
Slăvit să fie Numele Lui Dumnezeu!
Adăugat în 04/01/2013 de lidia_romica
este un sfat bun „să lăsăm ce este în urmă și să ne aruncăm spre ce este înainte” și o mare binecuvântare. Domnul Dumnezeu să ne ajute. Fii binecuvântată și Domnul să-ți netezească calea spre „înainte”!
Adăugat în 04/01/2013 de Ioanhapca
Frumoase versuri pline de îmbărbătare!
Multe binecuvântări!
Adăugat în 04/01/2013 de maria23luca
Sa lasam trecutul firesc, bun indemn,fi binecuvintata!
Adăugat în 04/01/2013 de sanda_tulics
O viaţă plină de Domnul, cu bucurie şi împliniri în mâna Sa şi călăuzită numai de El! Fii binecuvântată Adina! Versuri frumoase, sincere, cu multă sensibilitate, cu dorinţa de schimbare şi tindere spre înalt, spre Hristos, o viaţă de dedicare, după voia Lui!
Adăugat în 04/01/2013 de Simo_7
,,Dar lucrurile, care pentru mine erau câştiguri, le-am socotit ca o pierdere, din pricina luiHristos"
Filipeni 3. 7. Cu Domnul mereu înainte!
Adăugat în 04/01/2013 de Duverna
Da. Această poezie pare a fi scrisă pentru mine. Aşa trebuie sora mea doar că atunci când privesc înapoi şi trec pe lângă păcatele mele imediat ochiul minţii mele îmi aduce alături de ele imaginea răstignirii şi pentru mine a Domnului şi stăpânului meu Isus Hristos şi îmi închipui ce durere simţea.
Şi atunci nu pot să nu mă gândesc şi să mă căiesc cu lacrimi amare.
E lucru teribil şi minunat în acelaşi timp ce a făcut Isus, blândul miel.
Dacă acum ar muri cineva pentru noi cine ştie în ce împrejurare desigur ne-ar marca pe viaţă.
Din păcate ce a făcut Domnul Isus de prea mulţi şi prea des se uită, se ignoră, se stăruie prea puţin pe acest lucru măcar că a făuto spre folosul nostru pentru a fi mantuiti pentru veşnicie.
Slavă LUI în veci!
Adăugat în 05/01/2013 de Mara56
Statistici
  • Vizualizări: 889
  • Export PDF: 1
  • Comentarii: 7
Opțiuni