Lasă trecutu-n urma ta
Şi nu-ţi mai aduce-aminte
De ce a fost atunci, cândva,
Când, tare bine îţi mergea,
Făcând, tot ce-ţi trecea prin minte!
Nu mai trăi din amintiri
Şi nu mai privi în urmă;
Sunt multe fapte şi-amăgiri,
Înşiruiri, nelegiuiri,
Regrete care te sugrumă.
De ce să-ţi aduci aminte
Să ai aceleaşi remuşcări?
Iaraşi să îţi vină-n minte
Acuzaţii şi cuvinte
Şi o mulţime de întrebări.
Mai bine trecutul lasă
Localizeazăte-n prezent;
Viaţa poate fi frumoasă
De-i inima credincioasă
În Dumnezeul, omniprezent.
Lasă trecutu-n urma ta!
Lasă, totul, totul, totul;
Începe totul a schimba,
Ca vulturul a te-nălţa
Ca viaţa ta să fie-n Domnul!
A.N
3.01.2013 Firenze
Multe binecuvântări!
Filipeni 3. 7. Cu Domnul mereu înainte!
Şi atunci nu pot să nu mă gândesc şi să mă căiesc cu lacrimi amare.
E lucru teribil şi minunat în acelaşi timp ce a făcut Isus, blândul miel.
Dacă acum ar muri cineva pentru noi cine ştie în ce împrejurare desigur ne-ar marca pe viaţă.
Din păcate ce a făcut Domnul Isus de prea mulţi şi prea des se uită, se ignoră, se stăruie prea puţin pe acest lucru măcar că a făuto spre folosul nostru pentru a fi mantuiti pentru veşnicie.
Slavă LUI în veci!