Cum iubește Dumnezeu...
Cum iubește Dumnezeu,
Peștii, florile-n câmpii,
Păsările mii și mii,
Crezi că ești mai neînsemnat ca toate-acelea?...
...Tu, cel ce-ai chipul Domnului
Și te-odihnești pe brațul Lui...
Iar El, te cheamă zi și noapte,
Și tu, Îi neglijezi chemarea Sa!
Dar... nu-i nimic, că într-o zi,
Răsplata ta îți vei primi
Pentru tot ce tu facut-ai: bun sau rău...
Tu, vei pleca în veșnicii:
Fie-n raiul luminos,
Fie-n iadul... cel cu păcătoși...
Deci, grăbește-te pân' mai e Har,
Iertare, ca să iei în dar!
AMIN
Scuzati eventualele greseli de ortografie. Asa am simtit eu in inima mea cum am scris in poezie si mi-am propus sa impart cu voi toti acest sentiment.
Mă bucur că, încă de la această vârstă, cauţi să îl cunoşti pe Dumnezeu!
În dreapta poeziei, este scris: editează, şi poţi acolo să corectezi toate greşelile.
Dacă mai ai nevoie de ajutorul meu, intră la oricare din resursele mele şi scrie-mi!