De ce te plângi în fiecare zi?


De ce te plângi în fiecare zi?
Tu, omule ce slab esti în credință
De parcă singur pe lume ai fi
Și n-ai avea prin Domnul, biruință?

De ce te plângi că banii îți lipsesc,
De ce credința ta-i atât de mică?
Și spui că alții te nesocotesc
Te întrebi, de cazi, cine te mai ridică?

De ce n-accepți că trebuiești trecut
Prin foc, de zgură să te curățești
Cuptorul e încălzit și e făcut
Ca aurul, ca să te lămurești

De ce te plângi ca nu îți reușește
Una sau alta, ce le plănuiești?
Și crezi că binele te ocolește
Eșecuri doar, în cale întâlnești.

Necazuri sunt, prin care omul trece
Dar, prin credință totul biruiești,
Căci Tatăl, știe tot ce se petrece
De crezi în Domnul, sigur izbutești!

Și pe genunchi în post și rugăciune
Al tău necaz, tu, spune-l Domnului
Și să nu faci decât ce El Îți spune
Tu, să nu treci peste Cuvântul Lui.

Credința ta sa fie dreaptă, mare,
Prin Duhul Sfânt putere vei avea
Și vei simți al Domnului, braț tare,
Mereu, El va conduce viața ta.

Oare ai uitat, ca cel ce Te-a ales,
Ca tu să fi al Său fiu preaiubit,
De jos, chiar din țărâna Te-a cules
Și pentru tine, mult a suferit,

Viața și-a dat ca să ai mântuire,
Cu al Său sânge sfânt, El Te-a spălat
Ca să ajungi la cer în fericire,
El, cu iubire Te-a răscumpărat.

Amin

Câmpia Turzii, 2 ianuarie 2013