Smochinul neroditor
Smochinul neroditor
Undeva în slava de lumină,
Stăteau la sfat un Stăpân şi un Vier
Şi vorbind de pomii din grădină,
Se-auzi deodată un cuvânt din cer:
“Taie-l, că ocupă numai loc...
Pentru ce să mai cuprindă şi pământul?
Şi fă din el, lemne de foc
Iar cenuşa s-o ia vântul!
Căci sunt atâţia ani de când Mă duc
Să iau un rod din el şi nu găsesc,
Doar frunze verzi şi-umbră ca de nuc...
Şi-atunci, câtă vreme să-l mai păsuiesc?
Mai lasă-i înc-un an de îndurare,
Spuse Vierul, poate-o să rodească în sfârşit...”
Şi deodată Universul răsuflă cu uşurare,
Bucurându-se de harul care l-a primit!
“Am să-l sap şi-am să-i pun îngrăşăminte,
O Să-l curăţ şi-o Să-l ud cu raze de lumină
Poate că va aduce rod de-acum-nainte,
Dacă nu, fără milă-l vei tăia din rădăcină!”
Aşa sună sentinţa cea mai grea
Pentru orice pom fără smochine,
Iar la sfatul unde se luă şi hotărârea,
Oare nu te viza Stăpânul chiar pe tine?
~Amin~
Undeva în slava de lumină,
Stăteau la sfat un Stăpân şi un Vier
Şi vorbind de pomii din grădină,
Se-auzi deodată un cuvânt din cer:
“Taie-l, că ocupă numai loc...
Pentru ce să mai cuprindă şi pământul?
Şi fă din el, lemne de foc
Iar cenuşa s-o ia vântul!
Căci sunt atâţia ani de când Mă duc
Să iau un rod din el şi nu găsesc,
Doar frunze verzi şi-umbră ca de nuc...
Şi-atunci, câtă vreme să-l mai păsuiesc?
Mai lasă-i înc-un an de îndurare,
Spuse Vierul, poate-o să rodească în sfârşit...”
Şi deodată Universul răsuflă cu uşurare,
Bucurându-se de harul care l-a primit!
“Am să-l sap şi-am să-i pun îngrăşăminte,
O Să-l curăţ şi-o Să-l ud cu raze de lumină
Poate că va aduce rod de-acum-nainte,
Dacă nu, fără milă-l vei tăia din rădăcină!”
Aşa sună sentinţa cea mai grea
Pentru orice pom fără smochine,
Iar la sfatul unde se luă şi hotărârea,
Oare nu te viza Stăpânul chiar pe tine?
~Amin~
Dupa Luca 13, poezie ce in primul rand imi suna mie. Sa ne dea Domnul harul sa-i aducem roada si anul acesta.
Statistici
- Vizualizări: 3766
- Export PDF: 1
- Comentarii: 3
Opțiuni
O Să-l curăţ şi-o Să-l ud cu raze de lumină
Poate că va aduce rod de-acum-nainte,"
câtă răbdare la acest Vier. Oare nu-l mai îngrijise EL de atâtea ori? Şi totuşi răbdarea LUI tradusă în speranţă n-a avut limite... şi a reuşit.
Da. Vierul aşa trebuie scris cu majuscule iar smochinii suntem noi şi de noi depinde dacă-i vom aduce roadă sau nu.
Şi desigur , ai dreptate:
"Dacă nu, fără milă-l vei tăia din rădăcină!” , pentru că da, în final vom da totuşi socoteală.
E bună această poezie-avertizare! Fie să îşi atingă scopul! Amin.