Cu pasul, zbor de rândunea,
Cînd simt că frigul mă cuprinde,
Mă-ntorc în cămăruța mea,
În razele de Soare, blânde,
Isus mă ia de mână iară
Și zbor cu El din vară-n vară.

E cald, plăcut, atât de bine
Să stau de vorbă cu Isus,
Să uit de trudă, de suspine,
Să-I dau poverile ce-am dus,
Pe firul vieții, mai departe,
Să depind de El în toate.

Aici se scutură nori negri
În ploi binecuvântate,
Culegând roadele durerii
Aici le-nțeleg pe toate,
Curg izvoare cristaline,
Isus, Te laudă pe Tine.

Îi dau Lui Isus gândul meu
Să-l cerceteze, să-l sfințească,
Îl trece-apoi prin Empireu
Dându-i o mantie cerească
Și îl întoarce iar la mine
În doruri vii, de Soare pline.

Mi-e cămăruța loc ascuns
De-ngrijorările de-afară,
Pace pe brațul Lui Isus
Când iubirea-I mă-nfioară,
Navă printre stele-alunecând,
Cu Isus în inimă și-n gând.

Aici vin să-mi înnoiesc ființa
Prin părtășia cu Isus,
În taine sfinte, suferința
Comoară e în loc ascuns,
Mulțumesc Isuse că mi-ai dat
Locul de întâlnire, minunat.

Amin!