La ușă Tu îmi bați Isuse
în cîntul trist de răsărit,
mă strigi duios pe al meu nume
și-n pragul casei aștepți dorit.
Aud cum Mîna, Ta bate timpul
și cum în scris o zi o pui,
ascult cuprins de Tine, glasul
ce hoinăre troiene lungi.
Sunt un copil ce a primit iubirea
și pacea Mielului Cel Sfânt,
deschid și mintea mea și casa
și Te primesc cu laudă și cînt.
Mă-nchin plecat pe-a mei genunchi
și plâng, fiind că Tu ai luat
păcat ce apăsa amar pe umeri,
trecutul meu Tu ai spălat.
Îți pun pe-altar cîntarea mea
fiind că ai plătit cu plâns, durere...
pun viața mea în Mâna Ta
și-Ți multumesc de mângâiere.
Apocalipsa 3:20 „Iată Eu stau la ușă și bat. Dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi intra la el, voi cina cu el, și el cu Mine.”
10.01.2013