S-a imbracat gradina-n promoroaca
Scanteie licaresc prin aer lin,
Tacere-i peste tot si ganduri vin.....
Imi bat usor la geam...si apoi pleaca...
Copacii si-au pus mantie de gheata
Iar casele-au albit la tample, parca,
Si gardul cu beteala se imbraca
Tot satul adormit se pierde-n ceata.
De pe-un cires ,trei vrabii guralive
Ce-si zgribulesc hainuta cenusie,
Imi amantesc,cu dulce nostalgie
De casa mea si de copilarie....
Uitat i-acum alaiul toamnei mute,
Prohod de ciori si frunze pe carare,
Cu norii gri si zilele cu ploaie,
Cu triste nopti si dup-amiezi tacute...
E-asa frumos,ca din adancuri, vine
O lacrima sa se-odihneasca-n pleoape....
Si-i multumesc smerit Acelui care
In alb vesmant orice sa-mbrace poate.
Fii binecuvântată.
Accentueaza pe EL si Numele LUI mai mult daca poti in poeziile tale,
altfel se poate intelege ca e o poezie doar lirica...
Sterge comentariul dupa ce-l citesti!
Nu cred ca vrei sa apara public... E doar un sfat!
Domnul cu tine!
George petre - chicago