CIRCUMCIZIA (Tăierea împrejur)

Poate părea ciudată
O lungă poezie
Despre circumcizie:
O temă demodată.

Să nu se teamă fraţii,
Nu-s scrise-aici detalii crunte,
Sau medicale amănunte
Ale acestei operaţii.

Este istoria tălmăcită
Despre-Avraam, Isaac şi Ismael
Şi despre tot poporul Israel
Din Biblie primită.

Avraam era om în etate:
Nouăzeci şi nouă ani pe pământ,
Când, i-a vorbit, din nou, Cel Sfânt:
„Umblă pe calea Mea în puritate!

Voi pune legământul Meu
Între Mine şi tine,
Şi sămânţa ce-n urma ta vine,
Eu sunt Atotputernic Dumnezeu!

De la vârsta de opt zile,
Orice nou-născut băiat
Va fi împrejur tăiat:
Ca semn că Îmi aparţine.

Și Sara însăși îți va naște
Un fiu la anul, Eu îți jur,
Pe care-l vei tăia-mprejur,
Că Mi-e-nchinat, se va cunoaște!”

Patriarhul s-a închinat, dar n-a plâns,
Se ruga lui Adonai surâzând,
Minunea rodirii târzii-necrezând
Tălmăcit, Isaac este „râs”.

Dar Avraam, de Domnul, a ascultat:
El şi Ismael au fost „operaţi”
Şi robii, slujitorii devotaţi:
Orice bărbat, fu împrejur tăiat.

Veni apoi pe lume fiul prin promisiune!
Credinţa e urmată de-ascultare,
Iar ascultarea de-o credinţă şi mai mare:
Astfel, credinţa duce la minune!

Fără credinţă, nu-L vedem pe El!
Când sufletul I-l închinăm, Îl ascultăm
Şi inima-mprejur ne-o curăţăm,
Ca legământ în Noul Israel.

Ce era circumcizia pentr-un bărbat?
O curăţire-n trup şi-un legământ,
Dovada că e din poporul sfânt,
Era israelit, era curat.

Şi slava legământului tăiat în sânge
Avea să vină peste-ntreaga-i casă:
Soţia-i era pură, sănătoasă,
De boli, sterilitate, n-avea a se plânge.

După ce-n loc ascuns fusese operat,
El legea Domnului, vădit, ţinea,
Şi binecuvântarea Lui primea:
Credinţa practică rodeşte neapărat.

Aşa şi noi, dacă-L mărturisim,
Cu gura, pe Cristos ca Împărat
Şi-n inimi credem că a înviat,
Vom fi salvaţi şi, din belşug, rodim.

Tăierea împrejur de-odinioară,
Făcută la evreu în loc ascuns,
Era un semn că-i deoparte pus,
Pentru Iehova, moştenind o ţară.

Şi noi, de suntem curăţiţi de patimi,
Prin Sfântul Sânge, nu suntem din lume,
Evrei în duh, purtăm un Mare Nume,
Şi-avem în inimi Nou Ierusalim.

Urmează-apoi botezul, -mărturie
A unui cuget curățit prin Sânge Sfânt:
Acesta este Noul Legământ:
Să cinăm cu Isus, ce bucurie!

Dar circumcizia, în pielea sensibilă, durea,
Cuţitul pocăinţei taie fapte moarte,
Cuvântul sufletul de duh desparte,
Când firea, răstignită pe cruce, sângera.

Sângele-i martor în orice legământ,
Să ne împotrivim, până la sânge,
Păcatului, şi carnea vom înfrânge,
Soldaţi viteji ne face Domnul Sfânt!

De inima purificăm, vor curge lacrimi,
Chiar floarea costă picurii de rouă
Creştin înseamnă o făptură nouă,
În lupta rugilor scăpăm de patimi.

Cel circumcis în duhu-i înnoit
Şi împrejurul inimii tăiat,
Va fi asemeni unui prunc: curat
Un suflet pur va fi în cer răpit!

Amin!