De Domnul, să le spunem tuturor!

Vorbește cu credință, vorbește din Cuvânt
Vorbește adevărul și nu te rușina
Vorbește de acela, ce al Său sânge sfânt
Sub ochii întregi lumi, L-a dat la Golgota.

O, dealul Căpățînii o, Golgota întristată
Tu ai luat ca jertfa chiar viața Domnului
Acolo cel din ceruri, măritul nostru Tată
A privit cu durere, la moartea Fiului.

El a murit pe cruce plătind o condamnare
De care pământenii s-au făcut vinovați
Acei care cândva-L primeau cu osanale
Atunci, strigau puternic "La moarte să Îl dați!"

Și a plătit în chinuri păcatele prea grele
Neascultarea noastră de glasul Tatălui,
Și a trecut prin moarte și a gustat din rele
A Lui sfântă întrupare, de dragul omului.

Să Îl vestim într-una cu forță și putere
Să știe orice suflet ce a făcut Isus,
Să știe orice om ce-a fost a Lui durere
Să primim mântuirea și să ajungem sus

Să nu ne închinăm la idoli fără viață
Și nici să nu vestim, sfințirea nu știu cui
Căci va veni momentul să Îl privim în față
Și să fim judecați, de Fiul Tatălui

Pe Isus să-L vestim și marea Lui venire
Pe El, care-a plătit cu viața, pentru noi
La cei mai neînsemnați, noi să le dăm de știre
Căci nu mai este mult și vine înapoi.

Să judece pământul, pe noi, pe fiecare,
În fața Lui vom sta cu faptele făcute
Să fim smeriți în toate, să-I cerem îndurare
Trecutul de neștiință, ca Domnul să îl uite.

Să fim dar credincioși și curajoși în luptă
Pe Domnul să-L vestim și a Sa revenire
Să cerem îndurare și biruință multă
El ne deschide calea spre a Sa mântuire.

Amin

Câmpia Turzii, 25 ianuarie 2013