Prin credinţă sus pe munte

Prin credinţă sus pe munte
Casa mea eu mi-am zidit
Pe-un loc tare de granit,
Ca vânturile să le-nfrunte
Cum şi ploile mărunte,
Ce-n vânt cad la nesfârşit
Să-mi dărâme ce-am zidit.

Dar casa-i pe Stâncă sus
Şi-are-o temelie tare
Pusă-n Jertfa salvatoare
A Celui ce-I Domn Isus,
Cel ce jertfă S-a adus
Prin scumpa crucificare
În iubirea Lui cea mare.

Şi pe munte, prin credinţă
În simbol, Isus Hristos,
Casa mea de-om păcătos
Chiar de-ar fi viforniţă,
Cu furtuni ce-ameninţă,
Izbind-o, ca s-o dea jos
N-or putea, va sta vârtos.

Şi-astfel, câte intemperii
Asupra-i s-or arunca
Nu mi-o vor putea strica
S-o prefacă-n puzderii,
Căci în zile de vecernii
Eu la Domnul m-oi ruga,
De-avea-n grijă casa mea.

Flavius Laurian Duverna
03 Februarie 2013