Să fii lumina mea spre cer!


Cine oare ne așteaptă,
Când pragul vieții vom trece?
Vom urca treaptă cu treaptă
Îngerii, ne vor petrece?

Mai vedea-vom ținta vie
Ne-om întâlni cu Isus?
El, de noi, mai vrea să știe,
Ne așteaptă la cer, sus?

Sunt gânduri ce ne frământă
Dar noi știm cu siguranță
Vom păși-n Cetatea Sfânta
Spre Cel ce ne-a dat speranță.

Noi, care am greșit în viață
Prin Isus, avem iertare
Vom căpăta cutezanță
Căci iubirea Lui e mare.

Ne-a iubit până la sânge
Viața Lui, în dar ne-a dat
Inima și-acum Îi plânge
Dacă este refuzat.

La ușa inimii noastre
Și acum bate, neîncetat,
Pentru că El ne cunoaște
Cu-al Său sânge ne-a spălat.

Vrea ușa să Îi deschidem
Să-L primim cum se cuvine
Lumina, să o aprindem
Să rupem colțul de pâine,

Să împărțim bucata mică
Chiar, puținul ce-l avem
Și să nu ne fie frică
Căci săraci, nu rămânem.

Căci Isus, e apa vie
Hrana cea mai sățioasă
Și de noi, mai vrea să știe
S-avem mintea, sănătoasă.

S-avem multă înțelepciune
Și în casă să-L primim
Să-I dăm din puțina pâine
Cu dragoste, să-L slujim.

Ca un oaspete de seamă
În casa sărăcăcioasă
De-L primim, să n-avem teamă
Viața, ne va fi frumoasă.

Și-n palate de ajunge
De găsește inimi bune,
Pâinea dragostei o frânge
El, pe toți vrea să-i adune.

Săraci, bogați, laolaltă,
Pe toți, care Îl slujesc
Adunați din lumea toată
Ce cu sete Îl doresc

Și la cer Cetatea Sfântă
Pe care o pregătește
Unde veșnic îngeri cântă
Celor dragi, Le-o rânduiește

Noi, acolo vom ajunge
Sus la ceruri vom trăi
Dar omul ce-L va respinge
Cu Satan va locui.

Noi să Îi dăm ascultare
Suflete să câștigăm
Când va veni clipa mare
Pe Isus, să Îl aflăm

Să-L vedem ca o lumină
Ce în calea noastră vine
Teama, tot El ne-o alină
Și pe brațul Lui, ne ține.

El, va dărui iubire
Miresei de pe pământ
Vom trăi în fericire,
Vom vedea pe Tatăl Sfânt.

Amin

Câmpia Turzii, 1 februarie 2013