Tatăl meu
Autor: Lucica Boltaşu  |  Album: Sublimul Dragostei  |  Tematica: Laudă și închinare
Resursa adaugata de lboltasu in 07/02/2013
Tatăl meu ce eşti în ceruri, vin cu dragoste la Tine
Şi în mare reverenţă, mă închin şi Îţi dau slavă,
Căci Te-ai îndurat de mine când umblam pe căi străine,
Gârbovit sub apăsarea vieţii plină de otravă.

Nu-i o scuză, Doamne Tată, că n-am cunoscut sfinţirea,
Când alesu-m-ai pe mine să mă nasc în astă lume,
Am purtat adânc în suflet şi în trup nemărginirea,
Dar robit, pierdut-am ţinta, căci n-aveam un scop anume.

Prea uşor trecut-au anii! Mult prea repede cântarea,
Ce în zorii dimineţii o cântam cu mult avânt,
Mi-am pierdut identitatea, când mi-am rătăcit umblarea
Şi un timp destul de mare, nu am scos nici un cuvânt.

Am învinuit destinul, pentru tot ce sunt ca om,
Am gândit că toată vina pentru-a mea degringoladă,
O găsesc în moştenirea ce-am primit-o-n cromozom,
Nicidecum în conştiinţa adormită, rea şi fadă.

Vai, dar câtă amăgire, noi purtăm de generaţii!
O negare permanentă, o amară refulare,
Suntem doar un praf de stele printre mii de constelaţii
Şi uităm marea menire, ce-o avem aici sub soare.

Poate educaţia, timpul, locul unde-am luat fiinţă,
Să influenţeze cursul vieţii noastre pe pământ,
Dar mai important, prieten, este să avem credinţă,
Să căutăm înţelepciunea, în al cerului Cuvânt.

Când doreşti să-ţi afli locul, rostul tău pe-această Terră,
Nu-ţi nega identitatea, nici originea: eşti tină!
Să proliferezi iubirea! În trăirea-ţi efemeră,
Se va face joncţiunea între humă şi Lumină.

Când prin Duhul Sfânt, creaţia-şi va cunoaşte Creatorul,
Se va proşterna şi-n rugă, cu adâncă mulţumire,
Va slăvi pe-Acel ce este Pâinea vieţii şi Izvorul,
Domnul Isus, Salvatorul, ce-a venit din nemurire.

Tatăl meu ce eşti în ceruri, vin cu dragoste la Tine
Şi în mare reverenţă, mă închin şi Îţi dau slavă,
Mi-ai adus la cunosştinţă, prin Cuvânt, că eşti cu mine,
În adânc, iubirea-Ţi sfântă, clocoteşte ca o lavă.

Şi îngenunchiat, Părinte, Domn Isuse, Duh Preasfânt,
Cu o inimă schimbată, vreau să fac doar voia Ta,
Îţi dau cinstea cuvenită, sus în cer şi pe pământ,
Cânt şi strig: "Trăiască Domnul! El e fericirea mea!"

07/02/13, Barcelona- Lucica Boltasu


Amin!O radiografie a vietii inainte de a fi cu Domnul si dpua ce personajul il cunoaste pe Cel Sfint.Bogata-n vers si miez, frumos, si cu multa recunoastinta scris. Luci, Domnul Iubirii sa-Si intinda mina sfinta peste tine si viata ta.Fi binecuvintata si fericita cu Domnul!
Adăugat în 07/02/2013 de sanda_tulics
O reuşită paralele între viaţa de dinaintea cunoaşterii lui Dumnezeu şi după naşterea din nou. Fiţi binecuvântată.
Adăugat în 07/02/2013 de floridinmaracineni
Da! Domnul este fericirea noastră! Să-I aducem slavă şi să-I dăm cinste prin viaţa noastră consacrată pe altarul recunoştinţei. El merită toată gloria şi închinarea.

Multă pace!
Adăugat în 07/02/2013 de Duverna
Slavit sa fie Domnul pentru marea Lui lucrare! Versuri deosebite, ca intotdeauna!
Te imbratisez cu dragoste,
CrinulDinVale
Adăugat în 07/02/2013 de CrinulDinVale
„Trăiască Domnul”, minunat de la îceputul până la sfârșitul poeziei.Lăudat să fie Domnul care te
binecuvintează cu asemenea comori!Dumnezeu să te binecuvinteze, să-ți asculte rugăciunile,soră
dragă.
Adăugat în 07/02/2013 de ana_haz51
da asa e o paralela o viata trecuta si cea prezenta slava fie a Dlui minunata ffoarte minunata domnul sa va binecuvinteze
Adăugat în 07/02/2013 de tomacoca
O filosofie cunoscută scrisă frumos. Dumnezeu să Vă binecuvânteze!
Adăugat în 07/02/2013 de bragagiu
Statistici
  • Vizualizări: 1973
  • Export PDF: 901
  • Favorită: 2
  • Comentarii: 7
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni
Neemia 9:17 n-au vrut să asculte şi au dat uitării minunile pe care le făcuseşi pentru ei. Şi-au înţepenit grumazul şi, în răzvrătirea lor, şi-au pus o căpetenie ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi milostiv, încet la mânie şi bogat în bunătate. Şi nu i-ai părăsit