Am văzut lumea de azi, am vazut şi scopul ei.
Am văzut cu ochi pacatul ,şi durerea ce-o dadea.
Am văzut şi partea bună, dar nu are zîmbete.
Dar păcat că noi trăim şi creştem în natura sa.

Am încercat ca să găsesc fericirea-n lumea rea.
Am încercat s-o scot din gropi ca comoara din pustie.
Am încercat şi am sperat că într-o zi o voi vedea.
Şi zîmbete pe buze să-mi aducă mie.

Am căutato şi-n pamint şi pe văi,pe munti pe dealuri.
Mi-am rănit mînutele căutind-o printre spini.
Am murit de sete umblînd prin zări şi dealuri.
Dar s-a dat ascunsa:Oare unde o fi.?

Am sperat zile întregi co să găsesc acea comoara.
Mă gîndeam unde o fi, unde are să se-ascundă,
Dar am renuntat de tot ,dintr-o chestie banală.
De atita oboseala eu credeam ca e perduta.

Dar Dumnezeu mi-a arata adevarata fericire.
Mi-a demonstrat ca am gresit cautindo-n intuneric
Mi-a aratat ca-m obosit cautindo-n nopti senine.
Pe cind el avea sa-mi dea dragoste in suflet vesnic.

De ce-am alergat atit dupa lume si-al ei plac?
De ce-am umblat pamintul sa gasesc comoara vietii?
Eram in stare sa sap muntii dar dumnezeu mi-a aratat.
C-am cautat ce nu era in lumea mortii..

El mi-da fericire fara sa i-o cer .
El mi-a dat viata cind credeam ca ma adobor .
Pacea si iubirea lui ce o da doar el.
Mi-a fost stinca si tarie mina lui de ajutor .

Acum stiu ca numai el e-adevarata fericire .
Ce-am gasito-n lumea vie, ce da pace si credinta .
Nu vei gasi niciodata numeni cu a sa iubire.
Si co cuce ce va aduce-ntodeauna Biruinta..!