Se-auzea un zvon odata
Prin cetate sub finici
Langa colbul de pe drum:
Isus trece si pe-aici.

Prin batranul Ierihon
Si-a facut Mesia cale
Ca o roua ce se-apleaca
Pe frunzisul cel din vale.

Ca un crin ce raspandeste
In gradina a lui parfum;
Blestematul Ierihon
Avea harul chiar pe drum.

Iar Zacheu un vames rece
C-o sclipire in privire
Isi lasase tot serviciul
Pentru Isus Cerescul Mire.

Alergand catre multime
Se gandea ca o sa-L vada
Si-o sa aiba si el loc
In tumultul de parada.

Insa nu, multimea stete
Ca si zidul de la casa
Caci e vames tradator
Si de el lor nu le pasa.

Se urca in disperare
Intr-un dud mai prietenos
Ca din mic sa fie mare
Si sa-l vada pe Hristos.

Iar cand Domnul l-a strigat
De sub dud sa vina jos
Vamesul iL ascultase
Pe de-antregul bucuros.

Doamne, zise apoi Zacheu
Eu impart si avutia;
Aici, zise-atunci Isus,
A intrat imparatia.

Si-acum noi de peste veacuri
Din Scripturi vedem in zare
Dintr-un rece ca Zacheu,
Un om mic cu suflet mare.

Caci asa e mantuirea
Ce-o aduce-n dar Isus
Ii inalta pe toti micii
Pan' la starea cea de sus.

Si nu este-un Ierihon
Blestemat si crud si rece
Pe-a sa cale si cetate
Sa nu poata Domnul trece.

Nu-i robie sa te tina
Cand Isus vrea slobozirea;
Si nu-i ceas de-ntarziere
Cand Isus iti vrea grabirea.

Iar acum sa stie toti;
Crestinism autohton
Insemneaz-un singur lucru:
Sa iesim din Ierihon.

Caci prin lumea de pacate
Si-n istoria de apus
Unul singur mantuieste,
Si acesta e Isus!