Prietenia
de Octavian Sarb
Prietenia e-o fiinta,
Ce se naste intr-o casa
Din parinti de o credinta
Si c-o inima aleasa.
Ei vegheaza in tot timpul,
Se-ngrijesc, sa o hraneasca,
Impreuna sau cu schimbul,
Printr-o dragoste cereasca.
Totdeauna-n casa `ceasta,
Este pace si-armonie,
De se-ntampla ca napasta
Sa dea buzna far` solie,
Se grabesc, sa se smereasca,
Sa-si asume-ntreaga vina,
Linistea s-o regasesca,
Sa se-auda in surdina
Cantecul de pasarele,
Ganguritul celui mic
Ce se bucura de ele,
Imitandu-le un pic!
Oradea 25 febr. 2013
Asa imi imaginez prietenia adevarata.