Fericirea e o taină, ce în lume n-o găsim,
Ne-agățăm de surogate, dar mereu ne amăgim,
Printre lupte și eșecuri, mai găsim câte-o ieșire
Și spunem: cu siguranță asta este fericire!
Fericirea e o taină, ce-o dorim cu mic, cu mare,
Dar umblăm, umblăm prin lume, cu vădită apăsare,
Când printr-o-ntâmplare, omul și-a învins dezamăgirea,
Spune-n exaltare: sigur, asta este fericirea!
Fericirea e o taină, ce-o găsești în meditare,
Când te-nchizi în cămăruță, cerând har și îndurare,
Simți o pace interioară și a cerului șoptire,
Ce îți spune cu blândețe: “Ăsta-i gram de fericire! ”
Fericirea e o taină, ce-o găsești chiar și-n furtună,
De te-ncrezi în Cartea Sfântă, ea îți dă o Veste Bună,
Văi adânci sau piscuri nalte-n conștiimță-ți dau de știre,
Te trezești din amorțeală și-ți spui: asta-i fericire!
Fericirea e o taină, ce-o găsim doar prin credință,
Dumnezeu, prin mila-i sfântă, ne dă har și biruință,
Cea mai mare bucurie, e a omului sfințire
Și-atunci, da, putem a spune: asta este fericire!
05/03/13, Barcelona- Lucica Boltasu
Din poeziile tale, sora Luci, trag cocluzia că tu ești cu adevărat fericită.Dumnezeu să te însoțească
în toate, veșnic să fii fericită cu El.
Har şi pace!