Pe-acest pământ suntem străini

Pe-acest pământ suntem străini
Căci patria noastră e cerească,
Ea este sus, la Domnul nostru
Unde S-a dus s-o pregătească,
Spre-a ne primi când ne va lua
Când El veni-va, sus pe nori,
Pe-ai Săi copii să-i întâlnească
Să-I ducă-n ţara cu splendori.

Pe-acest pământ suntem străini
Străini şi călători spre altă ţară,
O patrie mai bună, ce-o dorim
Cu-a ei preascumpă primăvară,
Cu-al ei rai sfânt şi pomul vieţii
Ce-n fiecare lună el rodeşte -
Din care toţi, ne-om înfrupta,
Prin Domnul ce ne mântuieşte!

Pe-acest pământ suntem străini
Cu doru-n suflet, nutrind ţara
Ca Moise când dorea s-o vadă
După încercarea-i, de la Mara.
Tot astfel, dorul nostru creşte
De a avea ţara-n moştenire,
În Domnul care ne-a promis-o
Prin scumpa Lui Neprihănire.

Şi ce plăcut, fi-va-n acea ţară
Unde în veci cu toţi vom locui,
Cu-atâta multitudine de roade
Ce-acum, nu le putem închipui,
Dar pentru tot ce-om poseda
Vom lăuda pe Domnul Sfânt
O veşnicie întreagă-n osanale,
În cel mai scump şi dulce cânt.

Flavius Laurian Duverna
08 martie 2013