Ah, vrăbiuţe, vrăbiuţe
Nearătoase, zgomotoase
Vă lepădaţi larme de uliţi
Sub streşinile de la case.

Trăinde-n prozele banale
Nu vi se-nchină nici o odă
Neindicate de anale,
Neadaptate la vreo modă.

Sărind prin praf şi prin băltoace
Ca sincera copilărie
Vă împlântaţi în sacra pace
A importanţei dragă sie.

Ce vă priveşte prin fereastră
Cu gravitatea de odaie
Spunând că zbânţuirea voastră
E-o rătăcire prin gunoaie.

Că înălţimea nu vi-i dată
Şi nu aveţi un drept la vise
Când ea în casa încuiată
Se pierde iar în manuscrise.

Citind cum cerul o să vină
În curcubeie s-o petreacă...
Iar voi zburarăţi în Lumină
Cum picii se avântă-n joacă.