Au năvălit, Isuse, în popor
Cei ce în loc de buze au pumnale
Și-au otrăvit cu-otrăvurile lor
Pe credincioșii Tăi fără de jale.

Au gâtuit și urma de proroci,
Cuvântul Tău l-au izgonit afară,
Cu hrană pregătită pentru porci
Ei ne hrănesc ca omul să dispară.

Pe scene ei s-adună în mănunchi
Și varsă-nvățătura de minciună
De plânge tot norodul în genunchi,
Dar rugăciunea în pustiu doar sună.

Lingăii sunt acum acei suspuși,
Iar mincinoșii-s frunți de-nțelepciune,
Oameni smeriți se tânguiesc supuși
În iadu-acesta plin de stricăciune.

Ne spionează cozile de câini
Să nu avem gândire și suflare,
Păgânii râd de noi că mai păgâni
Noi am ajuns ca dânșii în purtare.

Alungă, Doamne, răii farisei
Cu bogăția lor și-a lor silință
Ori scoate-ne pe noi de lângă ei
Și ne îndreaptă pașii în Credință.

Nu ne lăsa cu ei c-ai să ne pierzi –
Mai stinsă ne e Viața în privire
Că-ci am uitat ce-s pajiștile verzi
Și cum este Cuvântul de Iubire.