Creați de veșnica Iubire
Cu-n scop nespus de minunat
Pentru-o eternă fericire
Cu Preamăritul Împărat...
Dar, într-o clipă de orbire
Pierdut-am totul prin păcat...
A încremenit ceru-n uimire
Iubirea când S-a arătat
Și pentru-a noastră izbăvire
Pe cruce viața Sa și-a dat.
Slăvita Lui Dumnezeire
A treia zi L-a înviat
Și înălțatu-Sa-n Mărire
La Tatăl Sfânt și Preaînalt
Ce-I pregătește-o revenire,
Cu slava Sa încununat...
Cutremură-te omenire
Căci vremea s-a apropiat!
În „arie”începe-o curățire
Și snop cu snop va fi legat
Ca tot ce nu-i desăvârșire
În foc să fie aruncat...
Mai este-un „azi” de ispășire,
O șansă de-a fi curățat...
Să vină fără zăbovire
Oricine vrea a fi iertat...
Un ultim ceas pentru trezire
Și un îndemn adevărat:
-Veniți-vă cu toții-n fire,
Veniți la Cel ce va creat,
Și-acel ce vine cu smerire
Va fi de Tatăl înălțat
Și chemat la răsplătire;
Pe veci binecuvântat
Și-mbrăcat în strălucire
Cum nu și-a imaginat,
În eternă fericire
Lângă Cel ce-I Minunat.