Biserica-i chemată să fie o grădină
Ieremia 4:3; Galateni 6:7-8

Biserica-i chemată să fie o grădină,
Curată de toţi spinii păcatului cumplit,
Cu holde semănate, crescute în lumină,
Care fac pururi sfinţii şi Cerul fericit.

Lucrarea e întinsă, ogorul este mare,
Şi lucrători cu plugul şi grapa sunt puţini,
Acum ne cheamă Domnul la jug pe fiecare,
Să pregătim terenul, să-l curăţăm de spini.

Să nu ne înşelăm prin vreo filozofie,
Căci Tatăl nu Se lasă a fi batjocorit.
Ce semănăm în viaţă, din practică se ştie:
Aceea secerăm la timpul potrivit.

De semănăm în firea aceasta pământească,
Vom secera din fire, moartea şi putrezirea
Dar, şi ce semănăm prin Duhul o să crească,
Şi-om secera din Duhul, viaţa, fericirea.

Aşa vorbeşte Domnul către al Lui popor:
„Să nu mai semănaţi zadarnic între spini”,
Desţeleniţi cu râvnă un nou şi bun ogor,
Aşa veţi strânge roadă şi nu doar mărăcini.

Au fost şi ani destui în care-am semănat,
Sămânţa a fost bună dar, pusă în ciulini,
Degeaba a fost soare şi ploi şi am lucrat,
Nimica nu rodeşte între scaieţi şi spini.

Să curăţăm pământul cu grijă şi răbdare,
De toată buruiana, cu tot, cu rădăcini,
Cuvântul sfânt sădit lucrează şi răsare,
Şi o să strângem snopii, de bucurie plini.

Biserica-i chemată să cureţe ogorul,
Pe tot cuprinsul lumii de „spini înţeleniţi”,
Mărturisind la toţi: „Hristos e Salvatorul!”
Acelor ce-L primesc şi-al celor pocăiţi.

de Teodor Groza
20.03.2013
Vişeu de Sus