De-atâtea ori Iisuse


De-atâtea ori Iisuse, la ușă mi-ai bătut
Să intri și la mine, să fiu și eu al Tău
Dar câtă împietrire în inimă-am avut
De fiecare dată condus de vreun gând rău
-Ce mă ținea-n comodul și-n liniștea cămării
În negrele păcate și-n bezna cea mai grea
Să nu-Ți deschid să intri, să nu-Ți răspund chemării
Iar Tu plecai, o, Doamne, plângând din ușa mea.

Răbdarea Ta-ndelungă n-a vrut ca eu să pier
Iubirea Ta supremă mereu Te întorcea
Și iar băteai la ușă, ca un străin stingher
Ce își dorea ca Cina cu mine să o ia...
Și ani întregi aievea, Tu ai bătut plângând
Cu mâna Ta cea sfântă, chemând rar și duios
Dar într-o seară sfântă, ecoul pătrunzând
La inimă și-n suflet, pe-obraji lacrimi mi-a scos.

Atunci mi-am văzut starea cea grea și de păcat
Ți-am înțeles chemarea și ușa Ți-am deschis
M-ai strâns la sânu-Ți dulce și pacea Ta mi-ai dat..
Eram în rai cu Tine, era de nedescris!
Plângeam de bucurie, atins de-un sfânt fior
Se petrecuse-o taină, lumina se-ntețea
Căci dispăruse bezna, iar îngerii în cor
Cântări de biruință, cântau spre slava Ta!

Îți mulțumesc Iisuse pentru-anii ce-ai răbdat
În fața ușii mele, dorind a mea căință
Pentru jertfirea-Ți sfântă cu care mi-ai spălat
Mulțimea de păcate cruțând a mea ființă.
Te rog să pui în mine duh nou statornicit
Și-o inimă curată lăuntru să-mi zidești
Și-astfel s-ajung în locul ce Tu mi-ai pregătit
Să-Ți cânt Iisuse dulce, cu-ai Tăi, cântări cerești!


Amin,
Slăvit să fie Domnul!