Aştept să mă întorc acasă


Azi singur sunt la închisoare
Şi la toate pot medita.
A fost a Domnului lucrare
Ce s-a-ntâmplat în viaţa mea.

Domnul, în chip desăvârşit,
Aici m-a binecuvântat.
Pe-al meu coleg l-am întâlnit,
Cu dragoste ne-am ajutat.

În rugăciune îmi petrec.
De fraţi eu des sunt căutat
Şi zile lungi şi ore trec
Ce a rămas e ne-nsemnat.

Iată, vine ziua cea mare!
Părinţii mei dragi mă aşteaptă
Cu fratele de la-nchisoare.
De acum voi ţine calea dreaptă.

Acum îi pot îmbrăţişa
Pe cei doi bătrânei iubiţi
Şi mâna le pot săruta;
Ei au rămas ai mei părinţi.

În rugăciune m-au purtat
Mulţi ani, până când au ştiut.
Şi dorul meu l-au suportat,
Au suferit atât de mult.

Dar Domnul doi băieţi le-a dat,
De acuma ei au ajutor.
Cu dragoste m-au mângăiat,
Chiar de-am greşit eram al lor.

Chiar de-am fugit şi i-am lăsat
Precum "fiul rătăcitor".
Când m-au văzut s-au bucurat
Şi au plâns mistuiţi de dor

Cu-al meu frate de suferinţă
Care mulţi ani închis a stat.
Aveam prin Domnul biruinţă.
De închisoare ne-a scăpat.

În gândul nostru am hotărât
Că fraţi pe viaţă vom rămâne
Căci timpul nu este pierdut
Şi mai putem face mult bine.

La toţi să le vestim Cuvântul,
Pe oameni să îi căutăm.
Să le schimbăm inima, gândul,
Spre Domnul să îi îndreptăm

Când noi eram la închisoare,
Acestea le-am făgăduit:
Când va veni ziua cea mare
Şi-n libertate am pornit

Să nu uităm de Dumnezeu
Şi tuturor să îl vestim.
Sprijin ne-a fost când a fost greu
Iar noi pe veci o să-L slujim.

Şi eu am plâns de mila lor,
De dorul mult,ce l-am purtat.
Nici mie nu mi-a fost uşor
După ce Domnul m-a mustrat.

Am meritat ce am păţit
Pentru a mea neascultare,
Dar azi sunt liber, fericit,
Îi mai cer Domnului iertare.

Toţi patru azi la masă stăm:
Părinţii, eu, fratele meu.
Unul la altul ne uităm
Şi îi mulţumim lui Dumnezeu.

va urma