Doctrinele (Is. 29.13; Matei 22.23; 23.8; F.A. 23.8; 26.5)
Autor:
Mihail Dimitriu
|
Album:
Cuvinte de la Dumnezeu
|
Tematica:
Trezire si veghere
Resursa adaugata de mihaild in 05/04/2013
Resursa adaugata de mihaild in 05/04/2013
Doctrinele (Is. 29.13; Matei 22.23; 23.8; F. A. 23.8; 26.5)
de Mihail Dimitriu, scriitor creștin (poet și prozator)
Deşi e-un singur Dumnezeu, religiile sunt multe. (Matei 3.7; Marcu 12.29; 1 Cor. 8.6; 11.19; Ef. 4.5)
Pe mulţi, religia nu-i lasă, de Domnul să asculte. (Matei 15.3,6; Marcu 7.8-9,13; F. A. 17.22; Gal. 1.13-14; Iacov 1.26-27)
Confesiuni religioase avem din abundenţă, (1 Tim. 6.3-5; Tit 1.10-14; 2 Petru 2.1-3)
Dar, cine mai poate observa a lor eficienţă? (Is. 2.22; Ier. 17.5; 48.10)
Oricare confesiune are propria doctrină, (F. A. 23.6-8; 24.14; 26.5; 1 Cor. 11.19)
Ce pretinde că reflectă doar voinţa cea divină. (F. A. 4.19; 5.29; 21.14; Matei 6.10; 7.21)
Iar doctrina e-ntocmită cum autorii săi au vrut, (Is. 29.13; Matei 22.23; 23.8)
După a lor înţelepciune, sau cum ei s-au priceput. (Matei 15.9; 21.23,45; 26.63-65; Luca 14.3-6; Luca 17.20; Ioan 3.1-4; 9.40; 1 Cor. 2.7-8; 15.12-13; Gal. 4.3,9-10; Col. 2.20,22)
Oamenii pot înţelege fie corect, fie greşit, (Matei 13.11-15,19; 16.6-12; 22.29; Marcu 7.3-13; Luca 24.25; Ioan 20.9; F. A. 8.30-40; 23.8; Ef. 5.17)
Ceea ce Domnul dorit-a ca să ne spună-amănunţit. (Marcu 8.15-21; Luca 10.26; 24.25-27; Ioan 21.22-23)
Ale Domnului Cuvinte se află-n Sfintele Scripturi, (Ioan 5.39; 10.35; Gal. 3.17; 2 Tim. 3.15-17)
Dar tâlcuirea lor se face după sfinte proceduri. (Neemia 8.7-8; Matei 22.29,41-46; Luca 24.27,32, 45; Ioan 20.9; F. A. 8.30-40; Ef. 5.17)
Azi capii de religii nu se-nţeleg, şi nu e bine! (F. A. 23.2-15; 25.19-20)
Căci nu mai pot armoniza, toate ale lor doctrine. (Matei 12.5; 21.15,23, 45; 26.63-65; 1 Cor. 2.7-8; Col. 2.8)
Fiecare cap e sigur că adevăru-i doar la el, (Matei 15.12; Marcu 7.5; Luca 5.21; 11.53-54; Ioan 5.10,16; 9.16; F. A. 24.31; 1 Cor. 2.7-8)
Şi-alte doctrine nu-s bune, că-s concepute în alt fel. (Matei 16.21; 20.18; 21.15; 26.63-65; Luca 16.14; Ioan 7.47-48; Ioan 9.16)
Adevăru-i doar la Domnul, doar El poate să ne-nveţe (Matei 11.28-29; 23.8; Ioan 14.6)
Să mergem pe calea vieţii, urmând sfintele-I poveţe. (Matei 7.14; Ioan 5.24; 11.25-26; 14.6; 1 Ioan 5.11-12,20)
Domnul Isus doreşte, în necuprinsa-I bunătate, (Is. 63.7; Osea 2.19)
Ca-n trupul Său de pe Pământ, să fie doar unitate. (Ioan 17.11,21-22)
Toţi cei ce sunt afiliaţi la câte-o confesiune, (Matei 22.15,23, 34; F. A. 17.22; 22.3; 23.6; 25.19; 26.5; Gal. 1.13)
Respectă fără cârtire tradiţiile străbune. (Matei 15.2-9; Marcu 7.3-13; Gal. 1.14; Fil. 3.5; Col. 2.8)
Şi cei mai mulţi oameni nu vor, problema ca să şi-o pună, (Matei 5.20; 12.24; 18.3; Ioan 9.16)
Să vadă de doctrina lor, este sau nu este bună! (Matei 9.11,14, 34; 12.2,10; Marcu 3.2-6; 1 Cor. 2.7-8)
Mulţi oameni nici măcar nu ştiu, că a lor confesiune, (Gal. 1.13-14)
Este-o biată prizonieră a tradiţiei străbune. (Ier. 9.14; Marcu 2.18,24; 3.2-6; 7.3-5; Luca 5.33; 6.2,7; 11.38; Ioan 8.3-11; F. A. 15.5)
Unii care ştiu c-aceasta sfideaz-al Domnului Cuvânt, (Is. 64.6-7; Ier. 5.1-2; Ezec. 22.18-31; Dan. 9.10-11; Mica 7.2-6; Matei 15.6; 16.6,11-12; 21.45; 23.13-33; Marcu 7.8-13; 8.15; Luca 7.30; 11.39-48; 12.1; Ioan 7.19)
Au teamă, pentru schimbare, să-şi dea al lor consimţământ. (Ioan 7.13; 9.22; 12.42; 19.38; Rom. 12.1-2)
Omule, tu ia aminte, că Însuşi Domnul ne spune, (Ioan 10.35; Gal. 3.17; 2 Tim. 3.15-17)
Că, de tu vrei ca să-ţi alegi corect o confesiune, (F. A. 26.5; Fil. 3.5-16)
Una singură e bună, celelalte sunt greşite. (Prov. 14.12; 16.25; Matei 7.13-14; 12.30; Luca 13.23-24; Ioan 10.9; 14.6; 1 Cor. 2.7-8; Ef. 2.18; 4.4-6,13)
Căci de colbul din tradiţii, ele sunt acoperite! (Is. 29.13; Matei 15.1-9; Marcu 7.1-13; Gal. 1.13-14; 1 Tim. 1.4; 4.7; Tit 1.14; 2 Petru 1.16)
Numai Dumnezeu ne spune ce religie e bună, (Matei 23.8; Iacov 1.26-27)
Şi ea este personală, nu neapărat străbună. (Ier. 31.29-30; Ezec. 18.1-30; Ioan 14.21,23; Rom. 14.12; Apoc. 3.20)
Capul religiei ce-i bună, este chiar Domnul Isus. (Ef. 1.22; 5.23; Col. 1.18)
El singur e Mare Preot, faţă de-oricine-i mai presus! (Ef. 1.20-21; Fil. 2.9-10; Col. 2.10; Evrei 6.27; 7.21,26; 8.1-6; 9.11)
Şi orice creştin e preot şi Templu al lui Dumnezeu, (1 Cor. 3.16-17; 6.19; 2 Cor. 6.16; 1 Petru 2.5,9; Apoc. 1.6; 5.10; 20.6)
Căci Îl poartă-n permanenţă pe Dumnezeu în trupul său. (Ioan 14.20,23; 17.23; 1 Cor. 6.17; Ef. 3.17; Col. 1.27; Apoc. 3.20)
Omule, tu ţine minte, că religia curată, (Iacov 1.27)
Este a ta străduinţă, ca pasu-ţi să nu se-abată (Ps. 17.5; 44.18; 56.8; 119.133; 1 Sam. 2.9; 2 Sam. 22.37; Iov 14.16; 23.11; 31.4,37; 34.21)
Nici la stânga, nici la dreapta, de la a Domnului voie, (Matei 6.10; 7.21; Ioan 6.38; 5.30)
Oricât ţi-ar părea aceasta, că este de anevoie. (Matei 11.29; 26.39,42; Luca 13.24; F. A. 21.14)
Fiecare om în parte, este bine ca să ştie, (Mica 6.8)
Că el trebuie s-aleagă, de partea cui vrea să fie. (Iosua 24.15; Matei 12.30)
El poate ca să-L slujească pe singurul ce-i creator, (Ps. 2.11; 100.2; Rom. 12.11; Col. 3.24)
Singurul izvor al vieţii, bunul atotstăpânitor; (Ioan 11.25; 14.6; Naum 1.7; Neemia 10.29; Iuda 25)
Sau pe cel rău să-l slujească şi de el să tot asculte, (Ioan 8.44; 1 Ioan 3.8; 5.19)
Făr’ să-i pese c-amăgit-a, prin doctrinele lui multe, (2 Tim. 3.13; Evrei 13.9; 1 Ioan 5.19; 2 Ioan 7; Apoc. 18.23)
Plecând de la mama Eva, şi-apoi, prin ea şi pe Adam, (Gen. 3.1-19)
Pe oameni din orice vreme, din oricare ţinut şi neam. (2 Cor. 11.3)
De pân-acum tu n-ai ales, omule, ia seama bine, (Iov 34.4; 1 Tes. 1.4)
Ca nu cumva cel rău, deja, să te fi ales pe tine! (Is. 41.24)
Omule alege bine, alege-L pe Mântuitor! (Iosua 24.15; Iov 34.4; Matei 11.28-30; Ioan 14.20-23; Apoc. 3.20)
Şi degrabă părăseşte-l pe cel ce e amăgitor! (2 Cor. 6.2; 1 Tim. 3.7; 2 Tim. 2.26; Evrei 4.1; 1 Ioan 5.19)
Şarpele îi amăgeşte pe cei fără-nţelepciune, (Iacov 3.13-15; Apoc. 12.9; 19.20; 20.2-3,10)
Prin ai săi şi prin doctrine ale datinii străbune. (Ezra 4.15; Ps. 79.8; Ioan 8.44; Gal. 1.14; Ef. 4.14; 1 Ioan 3.8,10)
Să nu-ţi pese de doctrină! Ea nu te poate duce-n rai! (1 Tim. 6.5; 2 Tim. 2.16-19; Iuda 4-19)
Doar Domnul te poate duce, de viaţa ta, tu I-o predai! (Luca 9.24; 23.43)
Cheamă-L în a ta fiinţă, şi-apoi ascultă-L ne-ncetat! (Apoc. 3.20; Evrei 5.9)
Iar ca doctrină tu să ai, Cuvântul Domnului curat! (Mica 6.8; Matei 7.21; 15.3-6; Marcu 7.8-13; 2 Tim. 3.15-17; Iacov 1.22-27)
de Mihail Dimitriu, scriitor creștin (poet și prozator)
Deşi e-un singur Dumnezeu, religiile sunt multe. (Matei 3.7; Marcu 12.29; 1 Cor. 8.6; 11.19; Ef. 4.5)
Pe mulţi, religia nu-i lasă, de Domnul să asculte. (Matei 15.3,6; Marcu 7.8-9,13; F. A. 17.22; Gal. 1.13-14; Iacov 1.26-27)
Confesiuni religioase avem din abundenţă, (1 Tim. 6.3-5; Tit 1.10-14; 2 Petru 2.1-3)
Dar, cine mai poate observa a lor eficienţă? (Is. 2.22; Ier. 17.5; 48.10)
Oricare confesiune are propria doctrină, (F. A. 23.6-8; 24.14; 26.5; 1 Cor. 11.19)
Ce pretinde că reflectă doar voinţa cea divină. (F. A. 4.19; 5.29; 21.14; Matei 6.10; 7.21)
Iar doctrina e-ntocmită cum autorii săi au vrut, (Is. 29.13; Matei 22.23; 23.8)
După a lor înţelepciune, sau cum ei s-au priceput. (Matei 15.9; 21.23,45; 26.63-65; Luca 14.3-6; Luca 17.20; Ioan 3.1-4; 9.40; 1 Cor. 2.7-8; 15.12-13; Gal. 4.3,9-10; Col. 2.20,22)
Oamenii pot înţelege fie corect, fie greşit, (Matei 13.11-15,19; 16.6-12; 22.29; Marcu 7.3-13; Luca 24.25; Ioan 20.9; F. A. 8.30-40; 23.8; Ef. 5.17)
Ceea ce Domnul dorit-a ca să ne spună-amănunţit. (Marcu 8.15-21; Luca 10.26; 24.25-27; Ioan 21.22-23)
Ale Domnului Cuvinte se află-n Sfintele Scripturi, (Ioan 5.39; 10.35; Gal. 3.17; 2 Tim. 3.15-17)
Dar tâlcuirea lor se face după sfinte proceduri. (Neemia 8.7-8; Matei 22.29,41-46; Luca 24.27,32, 45; Ioan 20.9; F. A. 8.30-40; Ef. 5.17)
Azi capii de religii nu se-nţeleg, şi nu e bine! (F. A. 23.2-15; 25.19-20)
Căci nu mai pot armoniza, toate ale lor doctrine. (Matei 12.5; 21.15,23, 45; 26.63-65; 1 Cor. 2.7-8; Col. 2.8)
Fiecare cap e sigur că adevăru-i doar la el, (Matei 15.12; Marcu 7.5; Luca 5.21; 11.53-54; Ioan 5.10,16; 9.16; F. A. 24.31; 1 Cor. 2.7-8)
Şi-alte doctrine nu-s bune, că-s concepute în alt fel. (Matei 16.21; 20.18; 21.15; 26.63-65; Luca 16.14; Ioan 7.47-48; Ioan 9.16)
Adevăru-i doar la Domnul, doar El poate să ne-nveţe (Matei 11.28-29; 23.8; Ioan 14.6)
Să mergem pe calea vieţii, urmând sfintele-I poveţe. (Matei 7.14; Ioan 5.24; 11.25-26; 14.6; 1 Ioan 5.11-12,20)
Domnul Isus doreşte, în necuprinsa-I bunătate, (Is. 63.7; Osea 2.19)
Ca-n trupul Său de pe Pământ, să fie doar unitate. (Ioan 17.11,21-22)
Toţi cei ce sunt afiliaţi la câte-o confesiune, (Matei 22.15,23, 34; F. A. 17.22; 22.3; 23.6; 25.19; 26.5; Gal. 1.13)
Respectă fără cârtire tradiţiile străbune. (Matei 15.2-9; Marcu 7.3-13; Gal. 1.14; Fil. 3.5; Col. 2.8)
Şi cei mai mulţi oameni nu vor, problema ca să şi-o pună, (Matei 5.20; 12.24; 18.3; Ioan 9.16)
Să vadă de doctrina lor, este sau nu este bună! (Matei 9.11,14, 34; 12.2,10; Marcu 3.2-6; 1 Cor. 2.7-8)
Mulţi oameni nici măcar nu ştiu, că a lor confesiune, (Gal. 1.13-14)
Este-o biată prizonieră a tradiţiei străbune. (Ier. 9.14; Marcu 2.18,24; 3.2-6; 7.3-5; Luca 5.33; 6.2,7; 11.38; Ioan 8.3-11; F. A. 15.5)
Unii care ştiu c-aceasta sfideaz-al Domnului Cuvânt, (Is. 64.6-7; Ier. 5.1-2; Ezec. 22.18-31; Dan. 9.10-11; Mica 7.2-6; Matei 15.6; 16.6,11-12; 21.45; 23.13-33; Marcu 7.8-13; 8.15; Luca 7.30; 11.39-48; 12.1; Ioan 7.19)
Au teamă, pentru schimbare, să-şi dea al lor consimţământ. (Ioan 7.13; 9.22; 12.42; 19.38; Rom. 12.1-2)
Omule, tu ia aminte, că Însuşi Domnul ne spune, (Ioan 10.35; Gal. 3.17; 2 Tim. 3.15-17)
Că, de tu vrei ca să-ţi alegi corect o confesiune, (F. A. 26.5; Fil. 3.5-16)
Una singură e bună, celelalte sunt greşite. (Prov. 14.12; 16.25; Matei 7.13-14; 12.30; Luca 13.23-24; Ioan 10.9; 14.6; 1 Cor. 2.7-8; Ef. 2.18; 4.4-6,13)
Căci de colbul din tradiţii, ele sunt acoperite! (Is. 29.13; Matei 15.1-9; Marcu 7.1-13; Gal. 1.13-14; 1 Tim. 1.4; 4.7; Tit 1.14; 2 Petru 1.16)
Numai Dumnezeu ne spune ce religie e bună, (Matei 23.8; Iacov 1.26-27)
Şi ea este personală, nu neapărat străbună. (Ier. 31.29-30; Ezec. 18.1-30; Ioan 14.21,23; Rom. 14.12; Apoc. 3.20)
Capul religiei ce-i bună, este chiar Domnul Isus. (Ef. 1.22; 5.23; Col. 1.18)
El singur e Mare Preot, faţă de-oricine-i mai presus! (Ef. 1.20-21; Fil. 2.9-10; Col. 2.10; Evrei 6.27; 7.21,26; 8.1-6; 9.11)
Şi orice creştin e preot şi Templu al lui Dumnezeu, (1 Cor. 3.16-17; 6.19; 2 Cor. 6.16; 1 Petru 2.5,9; Apoc. 1.6; 5.10; 20.6)
Căci Îl poartă-n permanenţă pe Dumnezeu în trupul său. (Ioan 14.20,23; 17.23; 1 Cor. 6.17; Ef. 3.17; Col. 1.27; Apoc. 3.20)
Omule, tu ţine minte, că religia curată, (Iacov 1.27)
Este a ta străduinţă, ca pasu-ţi să nu se-abată (Ps. 17.5; 44.18; 56.8; 119.133; 1 Sam. 2.9; 2 Sam. 22.37; Iov 14.16; 23.11; 31.4,37; 34.21)
Nici la stânga, nici la dreapta, de la a Domnului voie, (Matei 6.10; 7.21; Ioan 6.38; 5.30)
Oricât ţi-ar părea aceasta, că este de anevoie. (Matei 11.29; 26.39,42; Luca 13.24; F. A. 21.14)
Fiecare om în parte, este bine ca să ştie, (Mica 6.8)
Că el trebuie s-aleagă, de partea cui vrea să fie. (Iosua 24.15; Matei 12.30)
El poate ca să-L slujească pe singurul ce-i creator, (Ps. 2.11; 100.2; Rom. 12.11; Col. 3.24)
Singurul izvor al vieţii, bunul atotstăpânitor; (Ioan 11.25; 14.6; Naum 1.7; Neemia 10.29; Iuda 25)
Sau pe cel rău să-l slujească şi de el să tot asculte, (Ioan 8.44; 1 Ioan 3.8; 5.19)
Făr’ să-i pese c-amăgit-a, prin doctrinele lui multe, (2 Tim. 3.13; Evrei 13.9; 1 Ioan 5.19; 2 Ioan 7; Apoc. 18.23)
Plecând de la mama Eva, şi-apoi, prin ea şi pe Adam, (Gen. 3.1-19)
Pe oameni din orice vreme, din oricare ţinut şi neam. (2 Cor. 11.3)
De pân-acum tu n-ai ales, omule, ia seama bine, (Iov 34.4; 1 Tes. 1.4)
Ca nu cumva cel rău, deja, să te fi ales pe tine! (Is. 41.24)
Omule alege bine, alege-L pe Mântuitor! (Iosua 24.15; Iov 34.4; Matei 11.28-30; Ioan 14.20-23; Apoc. 3.20)
Şi degrabă părăseşte-l pe cel ce e amăgitor! (2 Cor. 6.2; 1 Tim. 3.7; 2 Tim. 2.26; Evrei 4.1; 1 Ioan 5.19)
Şarpele îi amăgeşte pe cei fără-nţelepciune, (Iacov 3.13-15; Apoc. 12.9; 19.20; 20.2-3,10)
Prin ai săi şi prin doctrine ale datinii străbune. (Ezra 4.15; Ps. 79.8; Ioan 8.44; Gal. 1.14; Ef. 4.14; 1 Ioan 3.8,10)
Să nu-ţi pese de doctrină! Ea nu te poate duce-n rai! (1 Tim. 6.5; 2 Tim. 2.16-19; Iuda 4-19)
Doar Domnul te poate duce, de viaţa ta, tu I-o predai! (Luca 9.24; 23.43)
Cheamă-L în a ta fiinţă, şi-apoi ascultă-L ne-ncetat! (Apoc. 3.20; Evrei 5.9)
Iar ca doctrină tu să ai, Cuvântul Domnului curat! (Mica 6.8; Matei 7.21; 15.3-6; Marcu 7.8-13; 2 Tim. 3.15-17; Iacov 1.22-27)
Dacă vorbeşte cineva (mai ales, dacă predică !), să vorbească cuvintele lui Dumnezeu (1 Petru 4.11; 2 Petru 2.18-19) ... Amin.
http://ener.go.ro , http://ghidulcrestinului.go.ro , [email protected]
Statistici
- Vizualizări: 2055
- Export PDF: 1
- Favorită: 6
- Comentarii: 2
- Gramatical corect
- Cu diacritice
- Conținut complet
Opțiuni
Romani 1:4 iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,
să se desprindă cineva din cercul de „oțel”al doctrinei. Am un prieten păstor baptist,sincer și dăruit
Domnului.Am cercetat de multe ori scripturile împreună și ne-am înțeles bine până la ceace doctina
lui nu aceptă.Atunci devenea rigid și niciodată n-a putut trece de cercul doctrinei și să primească adevărul biblic care ar fi completat în mod fericit cu Viață ,viața lui. M-am bucurat mult de titanul
baptismului, fratele Iosif Țon care sincer și dornic de adevăr a fost răsplătit de Domnul și ajutat să primească adevăruri scumpe, pe care îninte le nega. L-am auzit într-o predică mărturisind cu bucurie că a avut parte de experiența propriilor Rusalii și spunea simplu:Acum am și eu ce aveți voi,botezul in Duhul Sfânt. Un caz fericit. Cred că Domnul a voit prin fr.Țon, să facă o mare dispensație cultică,dar „cel rău” a avut biruință asupra lucrării prin cei de-ostatură cu el,rămași închiși încercul „de oțel”al doctrinei. Dorind să sprijinesc adevărul exprimat prin versuri cu„realități de pe teren”m-am exprimat sincer și deschis,de pe poziția unui ucenic ce are în inimă aceleaș dureri cu poetul învățător. Fiți binecuvântat de Domnul,frate Mihail.