Urcând pe muntele inalt,
Domnului sa se inchine,
Doar, Petru, Iacov si Ioan
Au fost alesi, sa urce sus cu Tine.

Ajunsi pe vârful cel mai nalt,
Si prosternuti in rugaciune
Toti trei odata au strigat,
O!Doamne ce minune,..

Era Isus -naintea lor
Cu fata mult stralucitoare,
Si vesmântul de un alb
Cum nici macar, crinul nu are .

Cu El stateau de vorba doi,
Ce-n slava se-aratase,Moise si Ilie.
Vorbeau de ceea ce va fi,de un sfârsit,
De pretul ce va fi platit...

Cuprinsi de frica, Petru, Iacov si Ioan
Nu stiau ce sa mai zica.,
Apoi un nor i-acoperi
Si le-a fost si mai frica..

Din nor un glas se auzi,
Puternic, pe inaltul munte,
,,Acesta * este Fiul Meu preaiubit
In care Imi gasesc placerea ,
De El sa ascultati!”

Isus de ei s-a apropiat si i-a atins..
I-a incurajat,apoi le-a zis:
Sculati dar si indrazniti, nu va temeti,
E Tatal Meu ,si va iubeste,
De aceea sunt acum aici....
Caci..., pretul trebuie platit. Amin