Doamne! Cât eşti de minunat!
De-a lungul nopţii m-ai vegheat,
Cu duhuri rele Te-ai luptat
Şi singură nu m-ai lăsat!
Mereu- mereu m-ai apărat
Chiar când, eu nu Te cunoşteam;
Mică fiind, am învăţat
(Chiar dacă nu înţelegeam)
Că-mi eşti un Tată-adevărat!
Şi am crescut cu ,,Tatăl nostru''
Pentru că mama ne spunea;
,,Este al meu dar şi al vostru
Şi singure nu ne-o lăsa!''

Nu ştiam multe rugăciuni
Şi nu ştiam că pot vorbi:
Că Tu eşti Cel ce dai lumini,
Că eşti prezent în orice zi;
Eram copil neştiutor
Dar mama era credincioasă;
Şi ne spunea de Creator
Că pâinea, El pune pe masă!

De vrem să fie sănătoasă,
Să-ngenunchem să ne rugăm;
Eram numai cu ea acasă
Tata-i plecat şi-l aşteptăm.
Aşa, în fiecare seară
În neştiinţă- ngenuncheam
Băteam mătănii iar şi iară
Pe ,,Tatăl nostru'' Îl rugam:

,,Îndură-Te de noi acum
Pe mama las-o sănătoasă
De mama nu-i, noi stăm pe drum
Tata, e plecat de-acasă;
A plecat ceva să vândă
Banii de pâine să-i câştige;
Nu vrei ochii să ne plângă
Şi nici glasul ca să strige.''

Tatăl nostru, Cel din Ceruri
A Ta este-Mpărăţia!
Azi mă rog în multe feluri
Dar una e credincioşia;
În sufleţelul meu cel mic
Eram deplin încredinţată
Eşti Dumnezeu şi Tată Unic
Şi mama este vindecată.

Aşa credeam Doamne atunci
Şi tot la fel şi astăzi cred;
A mamei ascultam porunci
Căci nu ştiam ce să aleg;
Astăzi, ascult a Ta poruncă
Şi calea Ta Doamne aleg;
Eu sunt a Ta, doar a Ta pruncă
Şi-n tine Doamne mă încred.

M-ai ascultat când eram mică
Doar ,,Tatăl nostru'' îl spuneam;
Eram...doar o lumânărică,
Eram din Tine-o părticică
Dar, credeam şi mă-ncredeam
În Dumnezeu şi Tatăl meu!
În Tine eu nădăjduiam!
Ştiam că ceea ce-Ţi ceream
Pentru Tine, nu-i prea mult!
Iar azi, mă-ncred cu mult mai mult
În tine şi-n Cuvântul Tău
În, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt!

A.N
1.04.2013 Firenze