Ploaie de primăvară

Plouă cu picuri de cristal peste pământ,
Să-l spele de reziduri şi să-l curăţească;
Astfel, norii se golesc în rafalele de vânt,
Pajiştea şi lunca, iarăşi s-o întinerească
Şi natura iată, peste tot să înverzească!

E dorită mult, ploaia cea de primăvară,
Pentru că sămânţa pusă-n brazdă creşte
Pregătind recolta spre-a se coace-n vară
Prin ploaia târzie, care spicul împlineşte,
Aducându-i bucuria, celui ce munceşte.

La fel în credinţă, ploaia sfântă, timpurie,
Îşi face lucrarea dacă-n inimi se revarsă,
Caracterul încheindu-se prin Ploaia târzie
Cu haina albă de in, pentru nunta aleasă,
La serbarea-n ceruri, la Domnul, - Acasă!

Flavius Laurian Duverna
14 aprilie 2013