Un gol imens străluce-n suflet tânjind într-una după cer
Însă tu te lupți să-l umpli cu sclipiri de-aici, ce pier
Înecate-n bezna morții, că-aici totu-i efemer
Și la ultimul răsuflet îți vezi sufletu adulter...
O, de-ai asculta chemarea Slovelor Dumnezeiești,
O de-ai apuca cărarea către slavele cerești...
De-ai putea alege Viața, de-ai alege să trăiești
Și de-ai înțelege rostul pentru care în lume ești!
O, ai înțelege atuncea că nu are rost să strângi
Avuții în lumea aceasta din care-n curând te stingi
Și-ai lupta din răsputeri cu ego-ul, să-l învingi
Și comoara cea cerească în Hristos, să o câștigi!
Zaragoza 17/08/2012/Ioan Hapca
Când nici firea ta rebelă n-ai putere să o învingi?!"Aici este esenta: mai mult pretuieste, cum spune Cuvantul, sa ai autocontrol, decat sa cuceresti o cetate! Ce folos sa fii laureat al premiului Nobel, iar tu esti rob la o tigara sau la alt drog sau ai cine stie ce viciu ascuns? Va multumesc pentru
bunavointa dvs, fiti binecuvantat!
Domnul să fie cu tine frate în Hristos !
Felicitări pentru versuri !