Cât de mare-i Dumnezeu

Autor: ioana | Album: fara album | Tematica: Diverse
Resursa adaugata de yo_invizibila in 17/04/2013

Referințe

Psalmii 104

Psalmii 104:1 Binecuvântează, suflete, pe Domnul! Doamne Dumnezeule, Tu eşti nemărginit de mare! Tu eşti îmbrăcat cu strălucire şi măreţie!
Psalmii 104:2 Te înveleşti cu lumina ca şi cu o manta; întinzi cerurile ca un cort.
Psalmii 104:3 Cu apele Îţi întocmeşti vârful locuinţei Tale; din nori Îţi faci carul şi umbli pe aripile vântului.
Psalmii 104:4 Din vânturi Îţi faci soli şi din flăcări de foc, slujitori.
Psalmii 104:5 Tu ai aşezat pământul pe temeliile lui şi niciodată nu se va clătina.
Psalmii 104:6 Tu îl acoperiseşi cu adâncul cum l-ai acoperi cu o haină; apele stăteau pe munţi,
Psalmii 104:7 dar, la ameninţarea Ta, au fugit, la glasul tunetului Tău, au luat-o la fugă,
Psalmii 104:8 suindu-se pe munţi şi coborându-se în văi, până la locul pe care li-l hotărâseşi Tu.
Psalmii 104:9 Le-ai pus o margine pe care nu trebuie s-o treacă, pentru ca să nu se mai întoarcă să acopere pământul.
Psalmii 104:10 Tu faci să ţâşnească izvoarele în văi şi ele curg printre munţi.
Psalmii 104:11 Tu adăpi la ele toate fiarele câmpului; în ele îşi potolesc setea măgarii sălbatici.
Psalmii 104:12 Păsările cerului locuiesc pe marginile lor şi fac să le răsune glasul printre ramuri.
Psalmii 104:13 Din locaşul Tău cel înalt Tu uzi munţii şi se satură pământul de rodul lucrărilor Tale.
Psalmii 104:14 Tu faci să crească iarba pentru vite şi verdeţuri pentru nevoile omului, ca pământul să dea hrană:
Psalmii 104:15 vin, care înveseleşte inima omului, untdelemn, care-i înfrumuseţează faţa, şi pâine, care-i întăreşte inima.
Psalmii 104:16 Se udă copacii Domnului, cedrii din Liban, pe care i-a sădit El.
Psalmii 104:17 În ei îşi fac păsările cuiburi, iar cocostârcul îşi are locuinţa în chiparoşi;
Psalmii 104:18 munţii cei înalţi sunt pentru ţapii sălbatici, iar stâncile sunt adăpost pentru iepuri.
Psalmii 104:19 El a făcut luna ca să arate vremurile; soarele ştie când trebuie să apună.
Psalmii 104:20 Tu aduci întunericul şi se face noapte: atunci toate fiarele pădurilor se pun în mişcare,
Psalmii 104:21 puii de lei mugesc după pradă şi îşi cer hrana de la Dumnezeu.
Psalmii 104:22 Când răsare soarele, ele fug înapoi şi se culcă în vizuinile lor.
Psalmii 104:23 Dar omul iese la lucrul său şi la munca lui până seara.
Psalmii 104:24 Cât de multe sunt lucrările Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune şi pământul este plin de făpturile Tale.
Psalmii 104:25 Iată marea cea întinsă şi mare: în ea se mişcă nenumărate vieţuitoare mici şi mari.
Psalmii 104:26 Acolo, pe ea, umblă corăbiile şi în ea este leviatanul acela pe care l-ai făcut să se joace în valurile ei.
Psalmii 104:27 Toate aceste vieţuitoare Te aşteaptă, ca să le dai hrana la vreme.
Psalmii 104:28 Le-o dai Tu, ele o primesc; Îţi deschizi Tu mâna, ele se satură de bunătăţile Tale.
Psalmii 104:29 Îţi ascunzi Tu Faţa, ele tremură; le iei Tu suflarea, ele mor şi se întorc în ţărâna lor.
Psalmii 104:30 Îţi trimiţi Tu suflarea: ele sunt zidite şi înnoieşti astfel faţa pământului.
Psalmii 104:31 În veci să ţină slava Domnului! Să Se bucure Domnul de lucrările Lui!
Psalmii 104:32 El priveşte pământul, şi pământul se cutremură; atinge munţii, şi ei fumegă.
Psalmii 104:33 Voi cânta Domnului cât voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cât voi fi.
Psalmii 104:34 Fie plăcute Lui cuvintele mele! Mă bucur de Domnul.
Psalmii 104:35 Să piară păcătoşii de pe pământ şi cei răi să nu mai fie! Binecuvântează, suflete, pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul!

Doamne, esti nemarginit de mare
Imbracat cu stralucire,
Te invelesti cu lumina,
Si esti plin de maretie.

Varful locuintei tale
Cu apele-ti intocmesti
Din vanturi tu, iti faci soli
Si din flacari slujitori.

Tu ai asezat pamantul
Si nu se va clatina.
Tu cunosti intrg adancul
Toate fug, la vocea ta.

Faci sa tasneaca izvoare
Si ele curg printre munti
Tu le adapi si pe fiare
Caci pe toate le asculti.

Din locasul tau inalt
Tu, uzi muntii cei semeti
Pasarile cerului,
Pe marginea lor locuiesc.

Pamantul se satura
De rodul lucrarii tale
Tu cu intelepciunea ta
Ai facut vietuitoare.

Iata marea cea intinsa
Ce-n ea multe vietuies
Iar corabiile toate
Pe deasupra ei plutesc.

Toate acestea te asteapta
Ca tu sa le darui hrana
Pentru fiecare, intr-una
Esti adevarata mama.

In veci slava ta sa tina
Si de toate sa te bucuri
Cuvintele tale sfinte,
Sa patrunda si-n adancuri.

Doamne, cuvintele noastre
Tie sa-ti fie placute.
Sa ne bucuram de tine,
In toate zilele, parinte.