Demult... cândva... pe lumea asta
N-a existat nimic... dar lumea,
S-a tulburat în existenţa
Precară ca dintotdeauna...

Şi cum să fie dacă, astfel,
În cursul vieţii schimbătoare...
O lume plină de păcate,
N-a realizat că-i trecătoare...

N-a presupus că cei doi termeni,
De bine sau umilul rău,
Va duce lumea la pierzare,
Sau poate chiar la Dumnezeu.

De mult a fost o-mpăciuire,
Între pământ, ceresc şi om
Dar stai... această amintire
Nu-i doar trecută... nu-i un somn...

E vie scumpa împăcare,
De mult a fost în plan, în cer...
Că dragoste nepieritoare
Nu-i doar de mult... ci e etern...