Se poate că și lemnul a suferit alături de Isus și el a fost străpuns de cuie, cred că toată natura su-
feră din cauza faptelor neânțelepte ale omului,„Dar Cel crucificat, prins de frisoane,\Înnobila iar,
prin iertare, pleava:\Pe ei, pe noi, pe mii de milioane!”.Slăvit să fie Isus în veci! foarte frumoase
versuri, ca întodeauna, Dumnezeu să te binecuvinteze cu multă râvnă și putere pentru lucrarea în
slujba Lui, să te însoțească Domnul întotdeauna frate Simion Felix.

Cunosc personal un fir de pleavă, foarte fericit astăzi, că în traiul lui care se vântura în colb, a primit ertare și Credință ca să devină iar sămânță, iar astăzi nu mai urlă prin cabacuri, ci are fericirea de a citi poezii frumoase și chiar, în măsura ce i-i dată, a le simți și înțelege, cel puțin cu inima, dacă nu cu mintea. Sunt fericit( încă o fericire, după cum vedeți) că Vă cunosc, (fie și prin rânduri) frate Felix. Credeți-mă pentru un om care avea numai amici bețivani cunoștința cu D-voastră este și onoare, și minune. Dumnezeu să Vă binecuvânteze!

Superb sonet al creației, închinat Creatorului, jertfit pentru noi toți, pe cruce!