Flori de gutui mi-amintesc de satul Lui
Autor:
Laura Daniela Marinau
|
Album:
Rezonanțe creștine
|
Tematica:
Zidire spirituala
Resursa adaugata de loredanam in 08/05/2013
Resursa adaugata de loredanam in 08/05/2013
Ce bucurii, când mergi la țară. .
Simți că trăiești cu-adevărat!
Da, și-n oraș e primăvară:
Se scutură pomii de floare,
Dar, parcă-i luată din sat...
În pacea imnului sfânt,
Flori de măr și gutui,
Ca soli din cer spre pământ,
Dansând pe o pală de vânt,
Împrăștie mireasma Lui...
Petalele roz, diafane,
Din Pomul Vieții ne vin?
Ca nimburi, ca voaluri ușoare,
Plutesc peste verzile coame,
Într-un vis vegetal, genuin!
Viespi iuți și albine încete,
În hore de nunți se învârt,
Și măr și gutui, parcă-s fete,
Unse cu miere pe plete,
Din basmul iubit, de demult!
„Cu toții venim din sătuc”
Doinea o poetă, nostalgic,
Isus- în cătun S-a născut,
În rural Nazaret a crescut,
Nu-n urbe-n palatul cel falnic!
E calm și-i tăcere în aer! . .
Auzi cum cad petale-n iarbă,
Cum fluturi iau polen de aur,
Cum frunza crește peste plaur,
Cum bunului i-albește barba. .
Și clipele trec mai domoale,
Ca undele-n râul secat,
Aici, vremea are răbdare,
A zis un poet vorbă mare:
„Veșnicia-i născută la sat!”
Simți că trăiești cu-adevărat!
Da, și-n oraș e primăvară:
Se scutură pomii de floare,
Dar, parcă-i luată din sat...
În pacea imnului sfânt,
Flori de măr și gutui,
Ca soli din cer spre pământ,
Dansând pe o pală de vânt,
Împrăștie mireasma Lui...
Petalele roz, diafane,
Din Pomul Vieții ne vin?
Ca nimburi, ca voaluri ușoare,
Plutesc peste verzile coame,
Într-un vis vegetal, genuin!
Viespi iuți și albine încete,
În hore de nunți se învârt,
Și măr și gutui, parcă-s fete,
Unse cu miere pe plete,
Din basmul iubit, de demult!
„Cu toții venim din sătuc”
Doinea o poetă, nostalgic,
Isus- în cătun S-a născut,
În rural Nazaret a crescut,
Nu-n urbe-n palatul cel falnic!
E calm și-i tăcere în aer! . .
Auzi cum cad petale-n iarbă,
Cum fluturi iau polen de aur,
Cum frunza crește peste plaur,
Cum bunului i-albește barba. .
Și clipele trec mai domoale,
Ca undele-n râul secat,
Aici, vremea are răbdare,
A zis un poet vorbă mare:
„Veșnicia-i născută la sat!”
Este o poezie a inimii, a extazului bucolic..Îmi cer iertare pentru schimbările de ritm și măsură. nepoetice, care la mine marchează schimbarea ideii, de obicei.
Statistici
- Vizualizări: 1795
- Export PDF: 62
- Comentarii: 8
- Gramatical corect
- Cu diacritice
- Conținut complet
Opțiuni
Romani 1:4 iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,
frumusețea naturii.Această poezie îmi aduce în inimă„ petale din Pomul Vieții”. Să fii binecuvântată
de Domnul,Sora Daniela dragă, cu o inimă plină de El, de Pacea Lui.
Domnul să vă binecuvinteze!
Frumos, Fii binecuvântată.