ȘI-ACUM O VĂD...

Și-acum o văd surâzătoare
Cu chipul ei senin, plăcut
A fost o mamă iubitoare
Când a plecat mult m-a durut.

Și-acum, duios, parcă-mi vorbește
Spunându-mi vorbe cu mult har
Privirea ei mă-nveselește
Că-i pentru suflet ca un dar.

E o prezență-atât de vie
Că parcă e aici, acum
Chiar dacă s-a desprins de glie,
De colbul vieții și de fum.

E lângă mine; nu-i himeră
La toți vă spun; nu mă înșel
Și răspândește-o atmosferă
De parcă-i pacea din Betel.

Când la-ntrebare îmi răspunde
Așa de bine înțeleg!
A ei suflare mă pătrunde
Să pot pe Mire să-L aleg.

Și-apoi cântăm o melodie
Ce-i ascultată-n Cer cu drag
Și-ntr-o divină armonie
Suim în veșnicul Meleag.

George Cornici