Ce minunat eşti Domnul nostru

Ce minunat eşti Domnul nostru
Că ne-ai mai dat o primăvară
Aşterni covor de iarbă verde
Şi mii de flori ne înconjoară.

Un cor de păsărele cântă
Din zori de zi şi până pe-nserat
Livezile sunt toate înflorite
Parcă din morţi au înviat.

Furnicile s-au pus pe lucru
Pe-afară şi prin muşuroi
Albinele strâng iar nectarul
Şi mieii zburdă prin zăvoi.

Soarele, falnic se înalţă,
Căldură pentru toţi împarte
Cerul e-acum mai mult albastru
Iar luna străluceşte-n noapte.

Din depărtări, din ţări mai calde
Vin iarăşi berzele acasă
Aici au cuib să-şi crească puii
Şi din belşug bogată masă.

E plin văzduhul de miresme,
Parfumul pomilor ce-s înfloriţi,
O bogăţie de culori şi frumuseţe
Care ne fac un pic mai fericiţi.

Mulţi oameni au ieşit la câmp,
Trag brazde drepte în ogor,
Ei seamănă cu multă bucurie
Plini de nădejdea roadelor.

Toată creaţia în rapsodii tresaltă,
Tot ce-a fost mort vine la viaţă,
Toţi păcătoşii înviaţi din morţi,
Slujesc cu drag şi cu speranţă.

Şi dacă aici în lume ne încântă
Atâtea frumuseţi ce-s trecătoare
O! cum va fi în Cer când-om ajunge?
Splendori de negrăit, nepieritoare.

de Teodor Groza
o1.05.2013
Vişeu de Sus