Vorbeşte Doamne sufletului meu
Mi-aşa de dor din nou să Te ascult...
Am rătăcit pe cale şi-acum îmi este greu
Căci noaptea se aşterne şi-am obosit de mult!
Vorbeşte-mi Doamne...dorul meu Te cheamă...
Mi-e inima-ntristată şi sufletul pustiu...
Sunt spini ce mă rănesc...sunt umbre şi mi-e teamă...
Doar Tu îmi eşti nădejde...la Tine-i focul viu!
Vorbeşte Doamne...mi-e aşa de dor
De sfânta părtăşie, de dragostea dintâi...
Mi-e dor să-Ţi simt prezenţa, să-Ţi cânt să Te ador,
Să-Ţi cer umil iertare iar Tu să mă mângâi...
Vorbeşte-mi Doamne...lasă Duhul Sfânt
Să mă atingă iar, să ştiu că mă iubeşti...
Mai dă-mi din apa vie ce curge din Cuvânt
Şi-arată-mi Doamne calea spre slăvile cereşti!
Vulcan-21-05-2013
Mary
Foarte frumoasa poezia,..Domnul sa te binecuvinteze cu binecuvantari ceresti si pamantesti !
Amin!!!