Sa crezi frumos
In cinci momente stabilite
Ce au un rost sa te opreasca,
Mai stai si te gandeste bine
Pe care vrei sa te-ntalneasca?
Un chip cu fata ingereasca
Adus din carti sau dintr-un nor,
Ce nu mai vrea sa te graiasca,
Si nu mai stie de-al tau dor?
O carte plina de surprize,
Cum nici nu ai gandi sa fie,
Ce fac obiectul unei crize
La altii si mai mult sa tie,
O stea ce n-are traiectorie
Ca sa arate ce doreste
In ratacirea-i iluzorie,
Ce langa tine se opreste.
Apoi un cer fara de ape
In multele valuri de ceata,
Ce s-a pierdut dorind sa scape
De arsita ce-i zice viata,
Sau o tacere indesata
De-atata dor ca sa arate
A ta credinta ridicata
Pe-altarul jertfelor curate.
Si sigur ca ea va ramane
Mereu o stanca peste mal,
In care sa ai indrazneala
Sa ceri sa fuga si-al tau val.
De crezi frumos fara dileme
Si intrebari sa te patrunda,
Cu ratacirea-i de o clipa
In marea care te inunda,
Si nu te lasi in amortirea
Ce da tarcoale sa te-ntinda
Credinta ta va fi salvarea
Ce vrea in cer ca sa te prinda.
Amin
fi binecuvintata!