Alifia Duhului Sfânt
Dup-o ploaie de insulte,
Când urechea se încruntă,
Văd pe chipu-i că răsare,
Curcubeu ce mă încântă !
Și-i senină fața-n zâmbet,
Ochii răspândesc iubire.
De pe buze nici un geamăt,
Doară Pace, fericire !
Cred că chipul îngrijește,
Având Duhul alifie.
El privirea curățește
Cu parfum de veșnicie !
Văd în juru-i simplitate,
Dragoste desăvârșită.
Haina-i e imaculată,
Mă atrage, mă invită !
-Vreau și eu așa privire,
Liniște să fiu mereu!
-Răstignind pe cruce eul,
Și pe tron , doar Dumnezeu !
Inima noastra este un tron pe care pot sa stea ori Eul nostru ,ori Dumnezeu, de cine stapaneste acest tron depinde expresia chipului nostru : Lumina sau intuneric,Pace sau razboi, Liniste sau agitatie...
cuvinteze, frate Cristinel,să fii biruitor în toate, cu El.