Cuirasate sirenele-și sună,
Vapoare în golfuri speriat s-au pitit;
Timonierii, direct în furtună,
Conduc veliere cu braț liniștit.
Oceanu-n turbare îneacă Titanici -
Corăbiile ce-s pentru apele-adânci!..
Ci ele descoperă-Americi şi Africi
Şi-aduc la lumină atoluri şi stânci.
Le râd valuri verzi :„ Încotro, prăpădite?
Vă duceţi cu toate de-a dreptu-n omor!..”
Se-ndreaptă catarge spre zări însorite
Cu vele ca aripi întinse în zbor.
Spărgând întunericul, frica, rutina
Aduc vestea Dragostei ele cele dintâi...
O, Doamne Isuse,-mi pornesc brigantina ,
Te rog, toarnă Viaţă în pânze-azurii!
Asa s-a cucerit lumea pentru Christos!, prin furtuni si valuri inspumate si amenintatoare.