RUGACIUNEA

Cum izvorul cu tărie, răzbate printre stânci,
Și-și găsește calea printre văile adânci,
Cum apa cristalină cu putere înaintează,
Așa rugăciunea cu picuri brăzdează,
Trecând ușor peste toate piedicile grele,
Până ajunge cu tărie dincolo de stele.

Când Domnul mi-e sprijin, credința crește,
Trece orice obstacol, inima nu obosește.
Conform păcii și-n mijlocul oricărei clipe,
Rugăciunile în armonie sunt împletite
Cu îndurarea, răspunsul deplin se revarsă,
Și orice durere cu mângâiere e ștearsă.

Mă luminează voia și iubirea Lui Dumnezeu,
Când rugăciunea fierbinte, o înalță sufletul meu,
Așteptând cu răbdare, ce are Domnul a spune.
Și ca o naștere din nou, vine ca o minune,
În inima sinceră, pas cu pas, în harul iubirii,
Se desfășoară pe deplin lumina mântuirii.

Deja înțeleg bine, doar iubirea dăruiește viață,
Metamorfozează în foc, o inima de gheață.
Arde pentru sfințire, ţine cerul larg deschis
Și-n legătură magnetică, duce sufletu-n paradis.
Domnul pune rubinul iubirii, peste suferință,
Și rugăciunea ajunge în cer cu deplină credință.

Cum izvorul croiește cale printre stânci și țâșnește
Cum apa cristalină cu putere înaintează și crește.
Așa rugăciunea cu picuri de lacrimi brăzdează,
Și oceanul albastru cu toată puterea înaintează.
Trecând peste toate îngrijorările și piedicile grele,
Nu renunță până nu vine răspuns de dincolo de stele.
Amin!