Fă-mă Doamne, ce vrei Tu

Fă-mă Doamne, vasul bun,
Umplut cu mirul de nard;
Fă-mă candelă să ard
Flacăra iubirii vie,
Să urce, până la Tine...
Fă-mă Doamne, un trandafir,
Cu petalele deschise,
Să brodez a Tale haine,
Dantelă cu al petalelor fir.

Un pom fă-mă, în grădină,
Înflorit; Tu dă-i lumină...
Fă-mă ulm, în munte stâncos;
Să privesc de sus în jos...
Veghind al meu mers.
Fă-mă brad verde, mereu...
Pentru Tine, Isuse-al meu,
Și în viscol, și în soare,
Să reziste-a mea culoare,
Și în căldura cea mare,
Și pe ger, și pe ninsoare.

Fă-mă foșnetul din codru,
Printre crengi, să îmi duc doru´...
Fă-mă fagure de miere,
Rug de zmeură, și mure,
Fă-mă apă cristalină,
A izvorului, la umbră.
Fă-mă cânt de privighetoare,
Să răsune-ntreaga zare:
"Ești iubirea mea cea mare!"

Fă-mă vântul călător,
Zilnic să urc spre nor.
Fă-mă norul pufos, alb
Fă-mă al florii curat nimb,
Fă-mă floarea din câmpie,
Fă-mă brazda, de pe glie,
Și în bine, și în greu,
Cu Tine, să fiu mereu,
Măreț și Sfânt Dumnezeu.

Fă-mă soarele pe cer,
Să-Ți cunosc al Tău mister.
Fă-mă lună-n noaptea grea,
Să lumineze cărarea mea.
Fă-mă Doamne-o mică stea,
Să sărut splendoarea Ta.
Umil, să urc treptele zilei.
Fă-mă zorii dimineții;
Fă-mă Doamne, apusul vieții.

Fă-mă Doamne, bun creștin,
Pomul, cu rodul cel bun,
Chemarea să Ți-o urmez,
Tare să-mi fie, al meu crez.
Fă-mă Doamne-a Ta mireasă,
Te-aștept, să mă duci acasă,
Unde nunta-i pregătită,
Sfinții cu toți, ne așteaptă.
Te-am slujit în această viață,
Și m-am pregătit mereu,
Pentru Tine, - „Domnul meu!"