Sonetul dimineţii

Autor: Simion Felix Marţian | Album: Doruri si sonete | Tematica: Diverse
Resursa adaugata de Felix in 27/06/2013

S-a-ndepărtat al nopţii negru fald,
Luând cu sine stelele captive,
Şi zorii ciripesc pe portative
Vărsându-şi rubiniul în smarald.

Călcând pe orizonturi relative,
Se-nalţă soarele ca un herald,
Vestind semeţ invazia de cald
În care binele să se cultive.

Zvâcneşte roua într-un ultim spasm,
Stingându-şi cea din urmă nestemată
Dintr-un décor care părea de basm,

Şi-n dimineaţa binecuvântată
Rostesc din suflet, cu entuziasm:
Primeşte-mi închinarea, Sfinte Tată!

Amin
Vulcan, 27 iunie 2013

În fuga mare ai făcut un tur de orizont,cam prin toată Creaţia,ai trimis îndărăt"stelele captive"ai adus "soarele ca un herald",ai prins "ultimul spasm"din roua ce decora pământul,iar în final, "în dimineaţa binecuvântată" m-ai îngenunchiat,amintindu-mi că am un TATĂ.
Ce frumoasă dimineaţă e asta,..în faţa sonetului,...a creaţiei şi... al Creatorului.
Mulţam frate Felix pentru sonet!

Adăugat în 27/06/2013 de strainul

Toata creatia I se inchina dar, cel mai bucuros este Tatl atunci cind .omul, cununa creatiei Sale I se inchina, Il cauta, Il saluta, Ii vorbeste..Minunat!
Ne bucurati destul de rar..Sunteti ca ''marfa scumpa'' dupa care alergau multi, foarte multi in vremurile trecute.[sa nu fie cu suparare .va rog dar ne este dor de versurile atit de transparente ,luminoase si deosebit de frumoase.]

Adăugat în 27/06/2013 de sanda_tulics

Subscriu, ne este dor de versurile dumneavoastra...Superb!!! Fiti binecuvantat!

Adăugat în 27/06/2013 de lboltasu

V-am spus de-acum că până a întâlni sonetele D-voastră eu, practic, nu am citit acest gen de poezie. Nu sunt un bun cititor, recunosc (să fii cititor, e tot un talent), dar când citesc cuvântul „sonetul” am un simț de început a unui ritual frumos și vechi de când lumea, dar veșnic nou. Poezia e infinită și D-voastră, frate Felix, m-ați convins prin formele acestea atât de precis sculptate. Azi o mulțime de pictori desenează infinituri(adică nu înțelegi unde-i începutul, sfârșitul și conținutul) și eu mă socoteam inferior pentru artă fiindcă admiram(și admir) picturi precise, clasice.Dar iată încă un om care cu forme ideal clasice scrie în ziua de azi. Mulțumesc. Poate o să râdeți, dar poezia D-voastră, anume începând de la sonete, mi-a dat încredere și mie să nu mă rușinez de scrisul meu. Cel puțin încă un om, un Poet, nu disprețuiește poezia clasică în epocile noastre moderne cu multă vânzoleală și fără Poezie. Vă mulțumesc că sunteți mai îndrăzneț, mai trainic decât mine. Azi exemplele sunt deficite. Îmi ești un exemplu, frate Poet Felix. Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-ai fost dat în viața mea. Dumnezeu să Vă binecuvânteze.

Adăugat în 27/06/2013 de bragagiu

Intr-o forma perfecta de sonet pastelat-o inchinare desavarsita! Ce rara este perla poeziei autentice!

Adăugat în 05/07/2013 de loredanam