Mi-a placut foarte mult poezia ta, am simtit durerea din sufletul tau, draga sora Paula hai sa nu mai fim atat de acuzatori, ar fi bine atunci cand acuzam pe cineva sa avem. si dovezi, dar dovezi foarte solide, sa nu stricam inima unui semen de-al nostru atat de usor. Indiferent cine este in aceasta situatie, tu sau alta persoana, eu ii doresc numai bine si multe binecuvantari si mult curaj ca asa cum bine spui in aceste frumoase versuri"daca nici o secunda nu te-ai compromis, Isus te va strange la piept cu iubire" sa fii sigura de acest lucru. Multa pace si multe binecuvantari.

..amara-i durerea cind ,chiar si ''pastorul''
loveste in oaie ,cu-atita venin...

Pastori cu venin?La crestini?In turma Domnului?[stiu ,sunt, dar si ei vor fi judecati!]

Nicio durere sufletească nu este atât de puternică şi care să lase răni adânci, ca durerea provocată de fraţii tăi de credinţă care, din diferite motive, îşi manifestă răutatea lor prin apăsare şi neînţelegere, penrucă le stă în putere să facă acest lucru.

Cu multă stimă!

Vrăjmaşul lucrează chiar şi prin fraţii "de aproape"; avem sfînta datorie de a ierta aşa cum Domnul ne-a iertat pe fiecare; fii binecuvîntată.

Unii dintre ei, culmea, au fost o vreme prigoniți; dar s-a produs o mare transformare în viața lor și au devenit prigonitori. Dar nu pot scăpa de dreapta judecată.
O zi bună, George Cornici

Pacea Domnului Isus...Multa Pace in astfel de vremuri,de timpuri,intre astfel de frati si astfel de biserici.....cu astfel de Pastori,cu astfel de Preoti....
"Amară-i durerea când chiar şi „păstorul”
Loveşte în oaie cu-atâta venin..
Dar pentru că-n alţii a dat cu piciorul
L-aşteaptă pedeapsa şi groaznicul chin."....
Ca sa intelegem mult mai bine,sa intelegeti,cititi va rog si poezia.."Pastorul Bun,pastorii rai".
vom intelege adevarata situatie din "bisericile moderne" ale zilelor noastre.
Dintotdeauna,Dumnezeu a avut "probleme",necazurile cele mai mari cu asa zisii "pastori-preoti",
care nu-L cunosteau,nu-L ascultau,nu faceau voia Lui.Tragic,dureros,dar foarte adevarat.
Minunata poezie,ganduri,...adevaruri.Dumnezeu sa va ridice,El sa va redea din nou si din nou
Pacea,linistea si dragostea Lui.Multumesc mult si Dumnezeu sa va binecuvinteze.

Fiecare să se cerceteze pe sine,
În Oglinda Scripturii, unde vezi bine.
Dacă nu vedem binele în al nost’ frate,
Suntem predispuşi la strâmbătate.
Să n-aşteptăm mai mult decât noi dăm,
Să ne verificăm fiecare cu credinţa cum stăm.
Dacă ne greşeşte fratele, grabnic să-l iertăm,
Cum de la Domnul noi, iertare aşteptăm.
Fiecare are lupte, într-un fel sau altul,
Şi pe fiecare îl ajută Cel Prea Înaltul.
Unu-i mai slab, altu-i mai puternic,
Şi fiecare în măsura lui, de vrednic.
Dar toţi în aceeaşi jertfă suntem sfinţiţi,
Şi toţi de aceeaşi iubire am fost înfrăţiţi.
Celui ce-a fost pus să dea învăţătură,
Să nu-l judecăm punându-i căluş în gură.
Cel ce-a fost pus ca să ne cerceteze,
Ca să ne ţină-n veghere sus pe metereze.
Să nu-l respingem cuprinşi de răutate,
Căci judecata omului nu are-n ea dreptate.
Cel ales după norme divine să rânduiască,
Cu fermitate trebuie să ne muştruluiască.
Cât trăim pe acest pământ avem de învăţat,
Şi-n toate luminează Măritul Împărat.
Rugăciunea sfinţirii să fie al nostru motor,
Să nu dospească-n noi aluatul fariseilor,
Să nu fim infectaţi de virus păgânist,
Şi molipsiţi de răul din valul modernist.
Mai presus de orice, o dragoste fierbinte,
Să stăruiască-n cuget în inimă şi-n minte,
Ca buni ispravnici ai harului divin, felurit,
După cum fiecare de la Domnul a primit.
Durerea e mare, cand chiar un frate sau o sora iti face o nedreptate, dar cum am invata indelunga radbare, iubirea si iertarea daca nimeni nu ne-ar gresi? Sa ne rugam unii pentru altii, sa suferim unii pentru altii, iar daca chiar pastorul greseste, atunci Domnul, sa ne rugam mai mult pentru el ne cere, chiar prin greseala pastorului ne vorbeste, ca sa ne creasca in neprihanire si eul nostru sa nu incolteasca si smerenia in noi sa se inmulteasca.
Cand cineva imi greseste, imi spun intotdeauna, cine-s eu sa ma supar? Domnul a suferit ocara, moartea in locul meu si totusi m-a iubit, El Sfantul, El Neprihanitul. Si incep sa ma rog ca Domnul sa puna iubire in inima mea pentru cel care ma loveste si-mi face o nedreptate. Domnul sa aline durerile pricinuite de frati sau surori in inimile fratilor si surorilor ranite!

Se stie ca in adunari sunt pocaiti si...pacaliti. Domnul sa ne fereasca de ura sau resentimente fata de pocaitii nepocaiti! Dar, si pe ei Domnul ii mai poate schimba! Frumoasa si sincera poezie!